Guvernul a obținut din suprataxarea producătorilor de energie electrică venituri de 3,5 miliarde lei, a arătat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care a precizat totodată că 2,5 miliarde lei, constând în credite de angajament și aprobate la rectificarea bugetară pentru Ministerul Energiei, acoperă sumele necesare plafonării și compensării creșterii prețurilor la energie până în luna noiembrie. Potrivit lui Câciu, în prezent, Ministerul Energiei are la decont facturi de doar 131 de milioane de lei, transmise de ANRE.
Prima rectificare bugetară din acest an va fi una pozitivă, cu fonduri alocate pentru reluarea contractelor de investiții oprite temporar ca urmare a creșterii prețurilor la materialele de construcții, respectiv cu fonduri pentru cofinanțare, a anunțat premierul Nicolae Ciucă. Acesta a precizat însă că abia săptămâna viitoare proiectul de rectificare va putea fi făcut public, fiind întârziat de faptul că furnizorii din energie nu au transmis toate facturile compensate, pentru ca Guvernul să poate calcula impactul acestora la buget.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a declarat că guvernanții se gândesc să prelungească măsura compensării prețurilor carburanților, dacă ea va funcționa bine în cele trei luni. Stroe a subliniat că România are carburanți ieftini, comparativ cu alte țări europene.
ANPC, ANAF și Consiliul Concurenței verifică benzinăriile pentru a urmări situația din teren în privința prețurilor, conform premierului Nicolae Ciucă.
Prețurile la pompa de carburanți, în prima zi de aplicare a ordonanței de urgență privind mecanismul de compensare cu 50 de bani, sunt indicate încă, potrivit aplicației Monitorul Prețurilor a Consiliului Concurenței, ca neschimbate la motorina standard la stațiile de alimentare din București, de 9,18 – 9,27 lei/litru, iar cele la benzina standard, de 8,62 – 8,71 lei/litru, similare cu cele de joi, OMV Petrom transmite însă că a redus prețul cu 50 bani.
Guvernul va introduce în perioada 1 iulie - 30 septembrie un mecanism de reducere a prețului benzinei și motorinei cu 50 de bani pe litru. Din suma de 50 de bani, 0,25 lei/litru reprezintă o subvenție legată direct de preț și se include în baza de impozitare a TVA, prevede un proiect de OUG pregătit de Guvern și care confirmă datele anunțate de Profit.ro. Totodată, compensația acordată de stat, de 0,25 lei/litru se stabilește și se individualizează de către operatorii economici într-o declarație al cărei model se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Declarația se depune până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a acordat reducerea și reprezintă și cerere de restituire.
Guvernul va introduce în perioada 1 iulie - 30 septembrie un mecanism de reducere a prețului benzinei și motorinei cu 50 de bani pe litru. Din suma de 50 de bani, 0,25 lei/litru reprezintă o subvenție legată direct de preț și se include în baza de impozitare a TVA, prevede un proiect de OUG pregătit de Guvern și care confirmă datele anunțate de Profit.ro. Totodată, compensația acordată de stat, de 0,25 lei/litru se stabilește și se individualizează de către operatorii economici într-o declarație al cărei model se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Declarația se depune până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a acordat reducerea și reprezintă și cerere de restituire.
Aplicarea mecanismului de compensare a prețului la carburanți va fi opțională pentru operatorii de benzinării, urmând ca aceia care își asumă aplicarea reducerii prețului cu 50 de bani pe litru să poată compensa cei 25 de bani pe litru, impactul suportat de stat, din sumele pe care le datorează la buget, cum ar fi, de exemplu, TVA, prevede proiectul pregătit de autorități. Impactul bugetar al măsurii, potrivit informațiilor Profit.ro, este de circa 200 de milioane de lei pe lună, partea statului. În urma discuțiilor pe care autoritățile le-au avut cu marile lanțuri de benzinării, există așteptări ca acestea să intre în mecanismul de compensare.
Șeful ANAF, Lucian Heiuș, a declarat că reducerea de 50 de bani la litrul de combustibil va fi benevolă și va fi aplicată de companiile dispuse să intre în program. ”Nu putem să obligăm pe cineva ca din profitul lui să-și diminueze pentru a scădea prețul la pompă”, a afirmat președintele ANAF. Acesta a explicat că suma se va compensa cu impozite pe care companiile le datorează statului.
Guvernul va introduce un mecanism de compensare a prețului la carburanți, această compensare urmând să fie în sumă fixă de 50 de abani, care se va aplica direct la pompă, a anunțat premierul Ciucă.
Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege prin care, în esență, furnizorilor de energie electrică și gaze naturale ai celor mai multe tipuri de clienți, care au prevăzute în contractele cu acești clienții prețuri finale mai mici decât limitele maxime prevăzute de legislația în vigoare în intervalul 1 aprilie 2022 – 30 martie 2023, le este interzis să majoreze prețurile contractuale în perioada respectivă, pentru a profita de plafoane.
Mai multe prevederi ale primei variante a legislației de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută au fost reclamate ca neconstituționale de către doi dintre cei mai mari furnizori de profil din România.
Prețul gazului cu livrare în 2023 a crescut cu peste 50% pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), ajungând la nivelul prețurilor spot, ceea ce confirmă anticipațiile Comisiei Europene, care, într-un proiect de document cu recomandări către statele membre, avertiza că “prețurile la energie vor rămâne ridicate pentru restul anului 2022 și până în 2024-2025”.
Operațiunile din România ale grupului italian de energie și utilități Enel au suferit pierderi operaționale de 154 milioane euro în România în primul trimestru al anului, față de un profit de 73 milioane euro în T1 2021, din cauza scumpirii galopante a energiei electrice pe piețele angro, coroborată cu măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor pentru consumatori, nedecontate de la buget decât într-o mică măsură, și cu nerecunoașterea în tarife a creșterii masive a costurilor distribuitorilor.
Crescătorii din sectoarele bovine, suine și avicol vor beneficia de schemă de ajutor de stat, în sumă de poeste 453 milioane lei, cu scopul compensării pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, conform unei ordionanțe de urgență aprobate de Guvern.
Angajatorii vor putea cere prin Declarația 112 (D112) compensarea sumelor pe care le au de încasat de la CNAS pentru concedii medicale cu sumele pe care le au de achitat în urma depunerii formularului fiscal D112, anume impozit pe venit, contribuțiile la sănătate și pensie (CAS și CASS) și contribuția asigurătorie pentru muncă (CAM), prevede un proiect de act normativ depus în Parlament. În prezent, angajatorul plătește angajatului aflat în concediu medical, după care așteaptă câteva luni sau chiar un an pentru a i se deconta banii de către casa de asigurări de sănătate, din cauza alocărilor insuficiente de fonduri de către Guvern. Proiectul a fost inițiat de foștii parlamentari PNL care au părăsit partidul odată cu Ludovic Orban și de un parlamentar USR, dar are deja susținerea a peste 60 de parlamentari, inclusiv de la PNL, PSD și USR.
După ce noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, au intrat în vigoare de la 1 aprilie, Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență de modificare a acestora, ca urmare a faptului că industria de profil, dar și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), au semnalat mai multe probleme.
Astăzi intră în vigoare noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, însă Guvernul a elaborat deja un proiect de ordonanță de urgență de modificare a acestora, după ce industria de profil, dar și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), au semnalat mai multe probleme.
Proiectul pus în dezbatere în urmă cu o lună de către Ministerul Finanțelor și care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, este blocat, au declarat surse apropiate situației pentru Profit.ro. Finanțele intenționau să adopte rapid această modificare, necesară în opinia specialiștilor în fiscalitate, însă proiectul nu a primit aviz pozitiv de la Ministerului Justiției, în circuitul ministerial. Ministerul spune că a avizat cu celeritate proiectul, încă din 4 martie, fără a preciza dacă avizul a fost pozitiv sau negativ. Un aviz consultativ, dat în termen, nu poate bloca un proiect. La finalul lunii februarie proiectul a fost aprobat în Comisia de Dialog Social și se anticipa o trecere rapidă prin Guvern. Timpul este, însă, tot mai puțin, având în vedere că sesizările penale ar urma să apară abia după 60 de zile de la prima scadență nerespectată după data de 1 martie.
Grupul italian de energie și utilități Enel a raportat scăderea cu 50% în 2021 a profitului operațional EBITDA înregistrat de operațiunile sale din România, unde este unul dintre cei mai mari jucători din distribuția, furnizarea și producția de energie electrică, precum și în domeniul serviciilor energetice, de la 310 la 153 milioane euro, în principal ca urmare a trecerii pe pierdere a activității de furnizare de electricitate și gaze.
Guvernul va adopta, în această săptămână, pachetul de masuri care să reducă presiunea generată de facturile la energie și gaze naturale, astfel că începând cu 1 aprilie pentru un consum de până la 100 kw pe lună, românii vor plăti 0,68 lei/kw, iar pentru un consum cuprins între 100 și 300 kw, vor plăti 0,8 lei/kw. La gaz, prețul practicat pentru gospodării va fi de 0,31 de lei/kw, a anunțat luni prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Companiile de furnizare din România ale grupului Enel au primit din partea statului doar 17 milioane de lei din cele 247 milioane de lei pe care ar fi trebuit să le încaseze în urma aplicării schemei de compensare și plafonare pe perioada noiembrie-ianuarie, a declarat Valeriu Binig, director al Departamentului Reglementări și Antitrust al Enel România în cadrul dezbaterii PROFIT NEWS TV "Maratonul energiei”.
Ordonanța care va reglementa plafonarea și compensarea prețurilor pentru consumatorii casnici și industriali de energie electrică și gaze de la 1 aprilie ar putea fi publicată într-o săptămână, maxim 10 zile, a declarat secretarul de stat din ministerul energiei, Dan Dragoș Drăgan, în cadrul conferinței PROFIT NEWS TV "Maratonul energiei”.
Vânzările totale de energie electrică ale românilor care și-au instalat panouri solare pe case sau în curți au explodat anul trecut, odată cu creșterea masivă a numărului acestora, stimulată atât de programele de subvenții de stat în domeniu, cât și de scumpirea progresivă a electricității din piața angro, care a devenit galopantă în ultimele luni din 2021, arată datele oficiale ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Electrica SA, compania-mamă a grupului omonim de furnizare, distribuție și producție de energie electrică listat la Bursă, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu aproape 49% din acțiuni, a înregistrat profit net individual de aproape 322 milioane lei anul trecut, din dividendele care i-au fost plătite de filialele sale de furnizare și distribuție din câștigurile obținute în 2020.