Banca Centrală Europeană (BCE) va încheia programul de achiziții lunare de active în iulie, tot atunci fiind programată și o primă majorare a ratelor dobânzilor de referință, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate joi.
Dan Bucșa, economistul șef al UniCredit Bank pentru regiunea Europei Centrale și de Est, scrie că Institutul Național de Statistică a ajuns să raporteze creșterea mare a economiei în trimestrul unu din acest an, care a depășit cu mult toate estimările analiștilor, prin scăderea deflatorului (inflației din economie) la un nivel care contrazice evoluțiile de preț cunoscute de toată lumea. Cu o economie care performează pe hârtie peste așteptări Guvernul poate justifica taxe mai mari asupra sectorului privat și creșterea de salarii și angajări la stat, precum și investiții ”cu dedicație”, arată economistul UniCredit.
Grupul bancar austriac Erste și-a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în acest an, după performanțele peste așteptări din primul trimestru, dar și în urma recalculării datelor de către Statistică.
Analiștii ar putea majora prognoza de creștere economică a României în acest an, după evoluția neașteptat de bună din primul trimestru.
România a avut, în primul trimestru, cea mai mare creștere economică din UE comparativ cu trimestrul precedent, arată datele preliminare publicate de Eurostat.
Economia a crescut în primul trimestru din 2022 cu 5,2% în termeni trimestriali (comparativ cu trimestrul al patrulea al anului trecut) și cu 6,5% în termeni anuali (comparativ cu primul trimestru din 2021), arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Datele au fost recalculate și depășesc astfel cu mult așteptările analiștilor.
Comisia Europeană estimează că economia românească va crește cu doar 2,6% în acest an, potrivit prognozei de primăvară publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de cea din iarnă, când se situa la 4,2%.
Guvernul german a redus drastic prognoza de creștere economică pentru acest an, pe fondul războiului din Ucraina, al sancțiunilor impuse Rusiei și al prețurilor mari la energie.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit puternic în scădere prognoza privind creșterea economiei României în acest an, în condițiile în care se așteaptă ca războiul din Ucraina să afecteze semnificativ economiile europene, în special statele emergente și în curs de dezvoltare.
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus prognoza de creștere pentru economiile din zona euro, în contextul războiului din Ucraina, și a majorat puternic estimările privind evoluția inflației, care nu este așteptată să revină sub nivelul țintit mai devreme de 2024.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, estimează că economia germană a scăzut "considerabil" în trimestrul actual și va intra în recesiune tehnică pentru a doua oară de la debutul pandemiei.
Economiștii băncilor au început revizuirea în jos a estimărilor pentru evoluția economică din acest an după ce datele privind evoluția produsului intern brut pentru trimestrul 4 din 2021 au dezamăgit, ultimele trei luni fiind unele de contracție. Totodată, datele privind accelerarea inflației atrag estimări mai ridicate de creșteri ale prețurilor.
Economia României a avansat în 2021 cu 5,6% față de 2020 - an care a fost marcat puternic de impactul pandemiei și măsurile de lockdown. Creșterea pe anul trecut este sub cea estimată de analiști cu până la un punct procentual, în condițiile în care ultimul trimestru a fost foarte slab, cu o contracție de 0,5% a produsului intern brut față de precedentul.
Economia Marii Britanii a crescut cu 7,5% în 2021, cel mai puternic ritm de creștere de după al Doilea Război Mondial, în contextul în care impactul negativ al restricțiilor pentru prevenirea răspândirii Omicron a fost sub estimări în luna decembrie.
Comisia Europeană estimează că economia românească va crește cu 4,2% în acest an, potrivit prognozei de iarnă publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de toamna anului 2021, când se situa la 5,1%.
Economiile din zona euro și UE au crescut mai lent în ultimul trimestru, pe fondul evoluției nefavorabile a numărului de cazuri de Covid-19 și reimpunerii unor restricții.
Creșterea PIB în cazul României este estimată la 4,5% în 2022 și 2023, dar în ciuda măsurilor de plafonare și subvenționării prețurilor la energie, inflația va rămâne ridicată în 2022 și există riscuri semnificative de creștere a acesteia. Inflația este de așteptat să revină la ținta BNR abia în 2023, se arată în primul studiu din ultimii 20 de ani asupra economiei românești întocmit de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Creșterea economică a fost de 0,4% în trimestrul al treilea comparativ cu precedentul, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, revizuite în sus cu 0,1 puncte procentuale. Față de același trimestru din 2020, produsul intern brut a crescut cu 7,4%, date revizuite în sus cu 0,2 puncte procentuale. Cea mai importantă contribuție a avut-o agricultura, cu un an foarte bun, în timp ce construcțiile au intrat pe minus. Pe categoria de utilizări, consumul a fost principalul motor, urmat de variația stocurilor, în timp ce investițiile au avut un impact negativ, alături de exportul net.
Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.
Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.
Economia zonei euro a crescut, în trimestrul al treilea, cu 2,2% față de trimestru precedent, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, avansul a fost de 2,1%, potrivit datelor Eurostat.
Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.
Produsul intern brut a crescut cu doar 0,3% în trimestrul III față de trimestrul II, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Rata anuală decelerează de la 13,9% la 7,2%, în condițiile în care mare parte din restricțiile pandemice din valul 4 nu erau încă în vigoare.
Comisia Europeană a revizuit ușor în scădere prognoza privind evoluția economiei românești în acest an, de la 7,4% la 7%. Totodată, prognoza de inflație pentru 2021 a fost majorat de la 3,2% la 4%.