Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.
Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.
Ministerul Finanțelor vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,1% din PIB pentru primele zece luni ale anului, urmată de o execuție, în noiembrie și decembrie, care să țină deficitul anual sub 6,5% din PIB, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Estimarea de 4,1% din PIB la zece luni este bazată pe datele preliminare, pe care Finanțele le au deja pentru octombrie încă de la începutul lunii noiembrie, în timp ce datele oficiale vor fi publicate după data de 25 a lunii. Intenția de a ține deficitul sub 6,5% din PIB este surprinzătoare, dar se bazează pe execuția bugetară de până acum.
BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.
Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 44,29 miliarde lei (3,77% din PIB) în scădere față de deficitul de 67,27 miliarde lei (6,37% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat marți Ministerul de Finanțe.
Bugetul statului a înregistrat în primele opt luni un deficit de de 39,36 miliarde lei (3,35% din PIB), sumă cu care cheltuielile Guvernului au depășit veniturile și care trebuie împrumutată. În primele opt luni ale anului trecut, cu un impact economic mai sever al restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei, deficitul bugetar a fost de e 54,77 miliarde lei (5,19% din PIB). Evoluția pozitivă a fost determinată de creșterea veniturilor bugetare cu 1,42 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene, precum și de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,42 puncte procentuale din PIB (an/an), ca urmare a diminuării ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB, afirmă Ministerul Finanțelor.
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, care prevede majorarea deficitului bugetar, în termeni cash, cu 3,27 miliarde de lei, de la 80 de miliarde de lei cât a fost stabilit ca țintă la începutul anului. Printre alocările importante de bani, fondul de rezervă al Guvernului este majorat cu 1,895 miliarde lei, Ministerul Sănătății primește în plus 3,7 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării are alocați încă 2,4 miliarde de lei, iar Ministerul Educației 964 milioane lei. O reducere a fondurilor are loc la Ministerul Muncii, -2,78 miliarde lei, în contextul în care revenirea pieței muncii și a încasărilor aferente la buget a diminnuat necesarul de subvenționare de la bugetul de stat. Resurse în plus primesc și alte instituții, cum ar fi SRI și SIE, inclusiv pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor. Rectificarea bugetară a fost adoptată astăzi de către Guvern în lipsa miniștrilor USR-Plus, care și-au dat demisia din Executiv.
Cel mai recent proiect de rectificare bugetară prevede unele modificări, mai reduse ca amploare, față de proiectul inițial, pus în dezbatere publică, însă printre cele mai importante este creșterea fondului de rezervă al Guvernului cu 1,895 miliarde lei, în timp ce varianta anterioară prevedea o majorare a sumei aflate la dispoziția premierului cu numai 800 de milioane de lei. Acest proiect de rectificare nu include un eventual impact al proiectului de investiții "Anghel Saligny", care ar urma să fie adoptat astăzi în ședință de Guvern. Mai mulți bani față de primul proiect primește Ministerul Transporturilor (încă 35 milioane lei), Ministerul Dezvoltării (cu circa 150 de milioane de lei), Secretariatul General al Guvernului (aproximativ 8 milioane de lei în plus pentru sprijinirea cultelor), precum și Ministerul Tineretului.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a arătat, în emisiunea Ora de Profit.ro, că ținta de deficit bugetar pe acest an ar fi trebuit să fie mai ambițioasă, ca să ușureze eforturile mari ce va trebui să fie făcute în următorii ani pentru a readuce deficitul în limite rezonabile. Cu atât mai mult cu cât urmează o perioadă cu riscuri de inflație, cu presiune pe moneda națională și cu perspective de scumpire a finanțărilor.
Proiectul de rectificare bugetară prevede un deficit de 7,13% din PIB, în scădere ușoară față de 7,16% în planul prezentat la începutul anului, în timp ce suma crește la 83,76 miliarde lei, de la 80 miliarde lei inițial. Majorarea sumei deficitului concomitent cu declinul ușor ca pondere în PIB este posibilă în contextul în care evoluția peste așteptări a economiei în ultima perioadă a determinat și îmbunătățirea prognozelor economice pe care este construit bugetul. Primesc bani mai mulți Ministerul Sănătății - 3,7 miliarde lei, inclusiv 500 milioane lei pentru achiziții de vaccinuri, Ministerul Finanțelor - 3 miliarde lei pentru acțiuni generale, inclusiv 800 milioane lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, Ministerul Dezvoltării - 2,24 miliarde lei, Ministerul Educației aproape un miliard de lei, Ministerul Transporturilor primește în plus doar 626 milioane lei. Bani în plus primesc și serviciile, SRI - 117 milioane lei, bani necesari pentru plata salariilor, pensiilor speciale și a facturilor la utilități, SIE - 17,3 milioane lei pentru salarii și STS - 41,2 milioane lei pentru chirii și investiții.
Deficitul bugetar s-a situat la 33,81 miliarde lei (2,96% din PIB) după primele șase luni din acest an, comparativ cu 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor afirmă că rezultatul a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde lei. Veniturile au crescut cu 21% în prima jumătate a anului, ritm determinat inclusiv de baza scăzută de anul trecut, în timp ce cheltuielile au avansat cu 9,8%. Cheltuielile de personal au totalizat 55,71 miliarde lei, în urcare cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, însă exprimate ca pondere în PIB au scăzut cu 0,1 puncte procentuale, la 4,9% din PIB.
Guvernatorul BNR spune că nu este îngrijorat de faptul că datoria publică a depășit 50% din produsul intern brut, față de 35% cât era în 2019, pentru că acest lucru s-a întâmplat peste tot ca urmare a pandemiei. Isărescu spune că datoria ar trebui să fie redusă treptat ulterior, pe măsură ce scade deficitul bugetar, și că este nevoie de o disciplină la nivelul cheltuielilor și de evitarea excepțiilor fiscale.
Deficitul bugetar pentru primele patru luni s-a situat la 20,7 miliarde lei (1,81% din PIB), comparativ cu 26,82 miliarde lei (2,54% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2020. Potrivit Ministerului Finanțelor, sume în valoare de 8,08 miliarde lei (0,71% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19. În primele trei luni din acest an, deficitul a fost de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB). Veniturile din primele patru luni au crescut cu 20,6%, din cauza efectului de bază față de anul trecut, când pandemia a afectat puternic încasările la buget, dar și ca urmare a recuperării parțiale a unor categorii de venituri, cum ar fi TVA, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozite pe proprietate. Cheltuielile au urcat cu 11,3%.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB) pentru primele trei luni ale acestui an, în scădere față de deficitul de 18,06 miliarde lei (1,71% din PIB) înregistrat în perioada similară a anului 2020. Sume în valoare de 6,06 miliarde lei (0,53% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19, afirmă Ministerul Finanțelor. Veniturile au înregistrat un avans de 18,8% pentru primele trei luni, față de un plus de 11,2% în cazul cheltuielilor. Avansul veniturilor este justificat, parțial, și de efectul dat de comparația între martie anul acesta și martie anul trecut, prima lună de restricții asupra economiei, în care firmele au primit și aplicat masiv facilitatea fiscală de amânare a plății obligațiilor fiscale fără dobânzi, penalități și executare.
Marea Britanie a înregistrat anul trecut cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din 1946, ca efect al costului măsurilor de sprijin a economiei în timpul pandemiei de coronavirus, transmit BBC și AP.
România ocupă locul 6 în UE în funcție de ponderea deficitului bugetar în PIB, la egalitate cu Franța, relevă datele Eurostat pentru 2020.
Datoria publică a Italiei este estimată să atingă cel mai ridicat nivel din ultimii peste 100 de ani în 2021, potrivit proiecțiilor oficiale actualizate.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 12,76 miliarde lei (1,14% din PIB), după primele două luni, în accelerare semnificativă față de ianuarie, când deficitul a fost de 3,69 miliarde lei (0,33% din PIB). În primele două luni ale anului trecut, deficitul a fost de 8,3 miliarde lei (0,79% din PIB). Ministerul Finanțelor afirmă că sume în valoare de 4,18 miliarde lei (0,37% din PIB) au fost lăsate, în ianuarie-februarie, în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Veniturile au crescut cu 4,1% comparativ cu primele două luni ale anului trecut, perioadă care nu a fost afectată de pandemie, dar cheltuielile au urcat cu 11%, motivele principale fiind majorarea costurilor cu salariile cu 6,6%, precum și a celor cu asistența socială cu 16,8%.
Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Deficitul bugetar din ianuarie s-a situat la 0,3% din PIB, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a mai menționat și că veniturile sunt în creștere cu 5,9% în ianuarie, comparativ cu aceeași lună din anul trecut. În ianuarie 2020, deficitul bugetar a fost de numai 0,04% raportat la PIB, suficient, însă, ca Guvernul să înceapă anul cu deficit bugetar în ianuarie pentru prima dată cel puțin din 2006. Ianuarie 2021, cu deficitul de 0,3% din PIB, este cea mai slabă primă lună începând cel puțin din 2006. Ministerul Finanțelor nu are publicate date lunare mai vechi de ianuarie 2006.
Consiliul Fiscal vede drept fezabilă ținta de deficit bugetar de circa 7,2% din produsul intern brut pentru 2021, în condițiile în care costurile sunt controlate strict. Mai mult, veniturile ar putea fi chiar subestimate de Ministerul Finanțelor pentru acest an. Pe de altă parte, scăderea deficitului în 2022-2024 pe seama cheltuielilor cu salariile, asistența socială și achizițiile de bunuri și servicii este considerată nerealistă.
Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.
România e în situația foarte dificilă în care trebuie să ducă deficitul bugetar de la 10% din PIB la sub 3% în câțiva ani. Problema cea mai mare nu vine din efectele generate de pandemia COVID-19, ci din măsurile luate începând cu 2015, care au dus cheltuielile cu salariile de la stat, asistența socială și pensiile cât toate încasările din taxe și impozite, arată economistul șef al Raiffeisen Bank.