Deficitul de cont curent al Turciei va atinge în iunie un nivel record de 3,4 miliarde de dolari, iar până la sfârșitul anului va ajunge la peste 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care este accentuat de creșterea prețurilor energiei, potrivit unui sondaj efectuat de Reuters în rândul analiștilor.
Fondul Monetar Internațional a revizuit prognozele privind creșterea economiei mondiale în 2022 și 2023, precum și estimările referitoare la evoluția inflației, citând consecințele războiului din Ucraina, blocajele din China, dar și efectele înăspririi politicilor monetare.
Uniunea Europeană a înregistrat excedent de cont curent în primul trimestru din 2022, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franța (minus 10 miliarde de euro), Polonia (minus 8,9 miliarde de euro), Grecia (minus 6,5 miliarde de euro), Italia (minus 6,4 miliarde de euro) și România (minus 5,3 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deficitul de cont al balanței de plăți a ajuns la 7,57 miliarde de euro în intervalul ianuarie-aprilie din acest an, față de 4,11 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica contului curent a continuat să se înrăutățească, pe fondul creșterii importurilor nete de bunuri și al ieșirilor de bani din contul veniturilor primare. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să crească.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a adâncit de la 2,7 miliarde de euro în primele trei luni din 2021 la circa 4,7 miliarde de euro în primele trei luni din acest an, pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii pe deficit al contului de venituri primare. Investițiile străine directe au continuat să crească.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit puternic în scădere prognoza privind creșterea economiei României în acest an, în condițiile în care se așteaptă ca războiul din Ucraina să afecteze semnificativ economiile europene, în special statele emergente și în curs de dezvoltare.
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 49,6 miliarde de euro (1,3% din PIB) în trimestrul patru din 2021, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Belgia (minus 6,2 miliarde de euro), Grecia (minus 5,2 miliarde de euro), Polonia (minus 4,7 miliarde de euro) și România (minus 4,4 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deficitul de cont curent a crescut în 2021 cu 55% la aproape 17 miliarde de euro, cu 6 miliarde peste nivelul din 2020. Comerțul cu bunuri a generat cea mai mare parte din deteriorare, dar și balanța intrărilor din venituri a înregistrat date mai slabe. Pe de altă parte, date mult mai bune vin din zona investițiilor străine directe, unde fluxul a crescut de mai bine de două ori la 7,25 miliarde de euro, insuficient însă pentru a acoperi deteriorarea balanței de plăți.
În trimestrul al treilea al anului trecut, Uniunea Europeană a înregistrat, pe ansamblu, un excedent de cont curent de 72,1 miliarde euro, însă în rândul țărilor membre, cele mai mari deficite de cont curent au fost înregistrate în România (minus 4,9 miliarde de euro) și Polonia (minus 3,5 miliarde de euro), arată datele publicate de Eurostat.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august. Deficitul de cont curent a spart pragul de 10 miliarde de euro pentru prima oară din 2008 încoace, chiar înainte de criza financiară. Vestea bună este că viteza de creștere a deficitului scade și investițiile străine directe continuă să recupereze.
Țările membre UE cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul al doilea au fost Franța (șase miliarde euro), Grecia (4,7 miliarde euro) și România (4,6 miliarde euro), arată datele publicate de Eurostat.
Poziția externă a României s-a înrăutățit în primele 7 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit la peste 9 miliarde de euro, față de 5,35 miliarde de euro în 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri în comparație cu exporturile. Investițiile străine directe și-au continuat recuperarea.
“Guvernul premierului Cîțu este aproape de colaps.". Leul are o traiectorie mult mai puțin volatilă decât a restului monedelor, urmare a intervențiilor BNR. Pe de altă parte, odată ce a scăzut, moneda românească nu mai revine.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Poziția externă a României nu arată bine la jumătatea anului. Deficitul de cont curent a crescut cu trei sferturi față de primele șase luni din 2020 la 7 miliarde de euro. Deficitul comercial e mai mare, dar s-a adâncit și deficitul din balanța de venituri primare, în timp ce excedentul de la venituri secundare și servicii a scăzut. O veste bună este creșterea investițiilor străine directe după un an trecut foarte slab, dar acoperirea deficitului de cont curent rămâne scăzută.
Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.
Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85% la 5,95 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit de mai bine de două ori în primele patru luni din 2021 față de aceeași perioadă din anul trecut, confirmând deteriorarea din primul trimestru. Comerțul are cea mai mare influență în dezechilibrul balanței externe, dar veniturile primare au trecut subit pe deficit, ca urmare a plăților de dividende către firmele străine, în timp ce veniturile secundare stau mai rău decât anul trecut. Pe de altă parte investițiile străine arată o revenire viguroasă și arată o creștere mai amplă decât în anii de dinainte de pandemie.
Deficitul de cont curent a atins 2,55 miliarde de euro în martie, față de 990 de milioane de euro la finele primelor trei luni din 2020. Deteriorarea poziției externe vine ca urmare a creșterii puternice a deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii încasărilor de dividende de către firmele străine, precum și din absorbția mai mică de fonduri europene. Investițiile străine au revenit în teritoriu pozitiv, dar acoperă în continuare doar parțial ieșirile de valută din contul curent.
Deficitul de cont curent al SUA a atins în 2020 cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, după ce pandemia de coronavirus (COVID-19) a afectat sever exporturile, și ar putea rămâne ridicat și în acest an, pe fondul majorării importurilor, transmite Reuters.
Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.
Contul curent al balanței de plăți s-a deteriorat în primele 11 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, și noiembrie a venit cu o accelerare a ritmului în care ieșirile de valută au depășit intrările. Investițiile străine au înregistrat o nouă lună de creștere, dar rămân la 40% din nivelul înregistrat în 2019. Datoria externă a continuat să crească și a avansat cu mai bine de 10 miliarde de euro anul trecut.
Deficitul de cont a ajuns la 8,78 de miliarde de euro în octombrie față de 9,11 miliarde de euro la 10 luni anul trecut, pe fondul adâncirii deficitului în comerțul cu bunuri și în balanța de venituri primare și al creșterii excedentului pe servicii și în situația veniturilor secundare. Investițiile străine directe sunt în scădere față de anul trecut, în timp ce datoria externă e în creștere.
Deficitul de cont curent a fost de 7,73 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2020, față de 7,94 de miliarde de euro în aceeași perioadă din 2019. Ajustarea poziției externe a scăzut în viteză față de lunile anterioare. Pe de altă parte, investițiile străine directe arată o revigorare în trimestrul trei.
Poziția externă a României a continuat și în august ajustarea pe fondul efectelor pandemiei COVID 19. Deficitul de cont curent s-a redus cu 18% față de primele 8 luni din 2019 la 5,79 miliarde de euro, pe fondul unor exporturi mai mari de servicii și a unor cifre mai bune din balanța de venituri. Investițiile străinilor au crescut foarte ușor comparativ cu iulie și rămân mult sub volumul de anul trecut.