Exporturile României au crescut în primele două luni cu 9%, la 15,034 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 5,4%, la 19,419 miliarde euro, comparativ cu 2022. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 4,384 miliarde euro, mai mic cu 232 milioane euro (-5%) decât cel înregistrat în primele două luni din 2022, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Încasările în declin la bugetul de stat în primul trimestru ar putea fi compensate prin scăderea numărului de bugetari sau a salariilor acestora, ori printr-o îmbunătățire a colectării impozitelor și taxelor, în funcție de decizia pe care Coaliția o va lua, a declarat Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Deficitul bugetului federal al Rusiei s-a situat la 2.400 miliarde de ruble (28,93 miliarde de dolari) în primul trimestru din 2023, în urma majorării cheltuielilor și a reducerii veniturilor din energie, a informat Ministerul de Finanțe, transmite Reuters.
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 10,5 miliarde de euro (0,3% din PIB) în trimestrul patru din 2022, după un deficit de cont curent de 80,4 miliarde de euro (2% din PIB) în precedentele trei luni, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Profit.ro a anunțat că veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern. Profit.ro a anunțat totodată că Banca Națională a României a notificat autoritățile că trebuie să recupereze 2,3 miliarde de lei.
Guvernul a cheltuit în primele două luni cu 17,04 miliarde de lei (1,07% din PIB) mai mult decât veniturile strânse la buget, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor. Decalajul dintre cheltuieli și venituri, reprezentând deficitul bugetar, s-a situat la 9,5 miliarde de lei (0,67% din PIB) în primele două luni ale anului trecut. Deficitul bugetar de 17 miliarde de lei înregistrat în primele două luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 85,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, arată Finanțele.
Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, afirmă că peste jumătate dintre medicii din România sunt concentrați în Capitală și în cinci județe ale țării, în timp ce în restul județelor profesează doar 27.000 din totalul de 55.000 de medici cu drept de liberă practică. Conform datelor oficiale, sunt trei județe în țară care au mai puțin de 300 de medici.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 949 de milioane de euro în ianuarie, față de 1,14 miliarde de euro în prima lună a anului trecut. Îmbunătățirea a venit pe fondul creșterii deficitelor din comerțul cu bunuri și din contul de venituri primare, evoluții contrabalansate, însă, de creșterea excedentelor din servicii și din contul de venituri secundare. Anul trecut deficitul de cont curent a atins un nou record nominal și a depășit pragul de 9% din PIB, fiind considerat ”deosebit de îngrijorător” de către banca centrală. De partea pozitivă a lucrurilor, investițiile străine directe continuă să crească.
Exporturile României în luna ianuarie au crescut cu 6%, față de ianuarie 2022, la 7,16 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 6,8%, la 9,498 miliarde euro, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Rezultatele preliminare indică un deficit bugetar, conform metodologiei ESA, de 6% în 2022, față de 6,2% asumat și convenit cu Comisia Europeană de către Guvernul României, în cadrul procedurii de deficit excesiv, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu.
Deficitul bugetar al Rusiei s-a adâncit la 2.580 miliarde de ruble (34,19 miliarde de dolari) în primele două luni din 2023, după ce Moscova a majorat semnificativ cheltuielile, în timp ce veniturile au scăzut din cauza încasărilor mai reduse de pe urma petrolului și gazelor, a anunțat Ministerul de Finanțe, transmite Reuters.
Guvernul a înregistrat în luna ianuarie un deficit bugetar de 4 miliarde de lei (0,25% din PIB), comparativ cu 1,68 miliarde lei (0,12% din PIB) în prima lună a anului trecut. Statul are cheltuieli mai mari decât veniturile, iar pentru acoperirea acestei diferențe, deficitul bugetar, trebuie să se împrumute. Potrivit datelor anunțate de către Ministerul Finanțelor, deficitul din ianuarie este determinat în principal de rambursările de TVA mai mari cu 59,8% față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut, încetinirea veniturilor din accize din tutun, volumul mai mare de decontări de bunuri și servici pentru medicamente, precum și de creșterea volumului de investiții.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că împreună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a luat angajamentul ca, în circa doi ani, să ia măsuri astfel încât deficitul balanței comerciale a României la alimente să ajungă la zero.
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a avertizat cu privire la posibile deficite de energie în iarna viitoare, deoarece volumul de gaze naturale lichefiate (GNL) care va ajunge pe piață va fi relativ puțin pe piață, în timp ce consumul Chinei va crește în acest an, transmite Reuters.
Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la creșterea puternică a deficitului extern, la niveluri apropiate de cele de dinaintea crizei financiare și economice. Doar sectorul auto mai generează surplus în balanța comercială, ceea ce este nesustenabil, arată Isărescu, care adaugă că o corecție trebuie făcută treptat, astfel încât să nu ajungem într-o recesiune care ar aduce alte probleme.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2022 un deficit de 26,571 miliarde euro, în creștere cu 52,07% comparativ cu cel din anul precedent, care a fost de 17,473 miliarde euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României.
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) înregistrat de România în anul 2022 a fost de 34,094 miliarde de euro, mai mare cu 10,420 miliarde de euro (+44%) decât cel înregistrat în anul 2021, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS).
Deficitul balanței comerciale a Franței s-a dublat în 2022 până la un nou maxim istoric, în condițiile în care criza energetică din Europa a dus la explozia importurilor de gaze naturale, petrol și energie electrică, arată datele oficiale, transmite Reuters.
Economiștii din bănci cred că Banca Națională a României va menține nemodificată rata de politică monetară la 7% în ședința de joi, 9 februarie, nivel care ar putea fi menținut pe parcursul întregului an, deși inflația este în continuare ridicată și va rămâne mult peste țintă. Politica recentă a BNR e motiv de bucurie pentru debitori: pe fondul unui excedent record de lichiditate, cotațiile ROBOR au continuat să scadă de la începutul anului, în timp ce media de dobândă la tranzacțiile interbancare s-a așezat în jurul ratei pentru facilitatea de depozit.
Nevoia de medici de familie în sistem este în acest moment acută. În peste 400 de localități din mediul rural nu există medic. În momentul de față, în contract cu CNAS sunt în jur de 9700 de medici de familie.
Guvernul a terminat anul trecut cu un deficit bugetar de 81,01 miliarde lei, 5,68% din PIB, după ce în luna decembrie a consemnat cheltuieli foarte ridicate, cu 22,3 miliarde de lei mai ridicate decât veniturile. Cheltuielile mari din luna decembrie sunt o practică obișnuită a autorităților și le oferă o anumită flexibilitate în a ține deficitul, exprimat în termeni cash, în limitele asumate. Cu datele anunțate acum de Ministerul Finanțelor, Guvernul s-a încadrat în ținta stabilită, 5,74% din PIB pentru anul 2022.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Directorul direcției de Stabilitate din Banca Națională spune că România are situația cea mai puțin favorabilă din UE în ceea ce privește deficitele bugetare și de cont curent și că riscul generat de cele două reprezintă motivul pentru care suntem penalizați de piețe. Eugen Rădulescu atrage atenția cu privire la perspectivele de reducere în continuare a deficitului bugetar până sub limita de 3% din PIB: anul următor avem patru rânduri de alegeri și au crescut și cheltuielile de apărare și cele cu dobânzile. Totuși, politicile României au fost mai bune decât cele ale Ungariei, țară care a avut probleme cu fondurile europene și care a intervenit dur în piață cu fixări de prețuri.
Japonia a încheiat anul trecut cu un deficit comercial record. Acest lucru este dovedit de datele publicate joi de Ministerul de Finanțe al țării.