Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu se așteaptă ca într-un an electoral să existe ajustări importante ale politicii fiscale, dar că acestea sunt necesare pentru ajustarea dezechilibrului extern, în condițiile în care echilibrarea nu se poate face doar printr-o depreciere a monedei naționale.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat, joi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an. Aceasta este a 10-a oară consecutiv când BNR decide păstrarea ratei dobânzii la acest nivel.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dinamica creditului este în scădere în principal ca urmare a limitării gradului de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice începând cu acest an.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.
Banca Națională a României estimează că inflația va rămâne peste intervalul țintă de 1,5-3,5% până la finele acestui an și că va reintra în acesta abia de anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu adaugă, însă, că nu este exclusă posibilitatea ca inflația să intre în țintă, "cu noroc", prin scădera prețului internațional al petrolului, la fel cum s-a întâmplat în 2018.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat, luni, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an. Aceasta este a noua oară consecutiv când BNR decide păstrarea ratei dobânzii la acest nivel.
Guvernatorul Mugur Isărescu menționează creșterea deficitului de cont curent drept una dintre cele mai preocupante probleme ale Băncii Naționale. „Corecția nu se va putea face ușor și nu pocnind din degete”, spune Isărescu, care indică politica fiscală drept principala responsabilă pentru dezechilibrul extern. Dacă Guvernul nu ia măsuri, ar putea fi nevoie de o depreciere controlată a leului. „Nu avem încotro”, arată guvernatorul, care pe de altă parte susține că acum sunt presiuni pe aprecierea leului, pe fondul reorientării unor capitaluri speculative dinspre Turcia spre România.
Banca Națională a României nu mai urmărește să întărească controlul asupra lichidității interbancare, considerând că nivelul actual al dobânzilor din piață este suficient de atractiv încât să ducă la o apreciere a leului, pe care nu o dorește. Guvernatorul Mugur Isărescu declarase, nu mai departe de luna mai, că bancherii vor fi obligați să mărească dobânzile la depozitele atrase de la clienți pentru că va fi secetă de bani în piață.
Banca Centrală Europeană pregătește noi operațiuni de finanțare pe termen lung pentru bănci, nemulțumită de inflația sub țintă și de creșterea economică redusă din zona euro. În afara uniunii monetare, țări precum România se confruntă cu o inflație ridicată, dar și cu teama de a majora dobânzile prea mult pentru a o reduce, de teama banilor fierbinți.
Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.
Cu o inflație mult peste așteptări, Banca Națională a României a ales să nu crească dobânda cheie, preferând să întărească politica monetară printr-un control mai strict al lichidității, care să ducă la creșterea dobânzilor din piața interbancară. Dobânzile sunt, însă, în scădere, semn că piața nu prea crede în angajamentele BNR, apreciază analiștii.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.
Banca Națională a României se bazează pe restrângerea lichidității și creșterea dobânzilor în piața interbancară pentru a controla inflația, explică guvernatorul Mugur Isărescu, care încearcă să minimizeze necesitatea, dar și capacitatea băncii centrale de a crește dobânda de politică monetară, situată la un nivel neschimbat de 2,5% în ultimul an, perioadă în care inflația a stat mai mereu peste țintă. Isărescu mai arată că este nevoie de noi instrumente pentru intervenția în piața monetară.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat, miercuri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an.
Creșterea prețurilor nu dă semne că s-ar opri prea curând. Inflația se depărtează tot mai mult de ținta BNR, iar oficialii băncii centrale vorbesc deschis de presiunile pe deprecierea leului, dar s-au abținut să mărească dobânda cheie în ultimul an, combătând anticipațiile mai mult din vorbe – moral suasion, cum îi spune în păsăreasca bancară. Ce cred analiștii - va acționa BNR la ședința de miercuri sau vor condamna verbal creșterile de prețuri într-un an cu două rânduri de alegeri?
Banca Națională a României anunță că va publica "indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor" (IRCC) începând cu 2 mai. Aceasta este noua referință pentru creditele noi în lei, care înlocuiește cotațiile ROBOR.
Banca Națională a României a României a mutat din data de 13 mai 2019 în data de 15 mai 2019 următoarea ședință de politică monetară în care va lua decizii legate de dobânda de politică monetară și rezervele minime obligatorii.
Adâncirea deficitului de cont curent, cumulată cu o acoperire mai mică din intrări de capital, precum și presiunea pe cursul de schimb, în contextul creșterii inflației peste așteptări, reprezintă principalele îngrijorări ale Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.
Rata anuală a inflației IPC a crescut de la 3,27%, în decembrie 2018, la 3,32% în ianuarie și 3,83% în februarie 2019, situându-se astfel peste limita superioară a intervalului de variație al țintei și peste valoarea previzionată, a anunțat BNR, într-un comunicat prin care explică decizia de menținere a dobânzii de politică monetară la 2,5%. Toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri peste așteptări în acest interval, însă evoluția ratei inflației a fost imprimată decisiv de scumpirea legumelor și fructelor, dublată de majorarea prețului produselor din tutun și avansul componentei de bază a inflației, precizează BNR.
Banca Națională a decis astăzi să mențină dobânda de politică monetară la 2,5%, Profit.ro relatând anterior că aceasta este și așteptarea economiștilor din bănci, în pofida unei inflații care a revenit peste țintă și a unei presiuni de depreciere pe cursul de schimb.
Economiștii băncilor se așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința de marți, în pofida unei inflații care a revenit peste țintă și a unei presiuni de depreciere pe cursul de schimb.
Banca Națională a României (BNR) va menține dobânda cheie la nivelul de 2,5% pe tot parcursul anului acesta, în contextul incertitudinilor fiscale în creștere și al unor presiuni inflaționiste limitate, potrivit grupului austriac Erste, acționarul majoritar al BCR.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât astăzi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, precum și menținerea la 1,5% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).
Consiliul de Administrație al BNR a menținut astăzi rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an. Neschimbate au rămas și dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,5%, și pentru cea de creditare (3,5%), precum și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obilgatorii aplicabile pasivelor în lei și valută ale băncilor. Analiștii intervievați de Bloomberg anticipează menținerea dobânzii cheie în România la 2,5% pentru încă 5 ședințe de politică monetară consecutive, în contextul unei "paralizii" generate de noua taxă pe activele bancare.