Guvernatorul Mugur Isărescu oferă exemplu rar de ceea ce analiștii numesc forward-guidance și spune că BNR nu va scădea dobânzile în acest an și că acestea nu vor fi reduse până nu e clar că dobânzile vin în mod clar în jos. Isărescu insistă că este nevoie de măsuri de corecție fiscal-bugetară, altfel aceasta va fi făcută de piețe.
Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7%, în linie cu estimările analiștilor. BNR se așteaptă la o creștere economică modestă în trimestrele 2 și 3, mai temperată decât s-a anticipat anterior. Perspectivele inflației sunt marcate de incertitudinile care vin din plafonarea adaosului comercial și măsurile fiscale ce se prefigurează.
Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda cheie la 7% în ședința de politică monetară de azi, 7 august, când va fi aprobat și noul raport privind inflația. Inflația este așteptată să fi coborât la un nivel de o singură cifră în iulie, dar unii analiști vorbesc deja de un risc în creștere privind prețurile de consum, având în vodere modificările fiscale inerente.
Dobânzile la depozitele la termen au scăzut din nou în mai, pe fondul excesului ridicat de lichiditate din sectorul bancar și al scăderii perspectivelor de inflație. De cealaltă parte, unele credite au continuat să se scumpească. Cu ”înghețarea” IRCC la circa 6% și scăderea ROBOR în ultimele luni, mai e loc de alte creșteri de dobânzi? Când ar putea veni scăderile.
Piața muncii a revenit între principalele preocupări ale Băncii Naționale a României, în condițiile în care salariile cresc cu două cifre. Banca centrală este preocupată mai ales de creșterea ”deosebit de alertă și în continuă accelerare” a costului unitar cu forța de muncă, mai ales în industrie. Pe fondul unei penurii de muncitori calificați, BNR vede în continuare presiuni de creștere a salariilor, însă se așteaptă ca acestea să fie temperate de răcirea creșterii economice.
Banca Națională a României a menținut nemodificată rata cheie la 7%, decizie în rând cu așteptările economiștilor din bănci. BNR notează ca incertitudine la adresa perspectivelor inflației măsura recentă de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază.
Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să aștepte cuminte scăderea inflației înainte să scadă dobânzile. Cu intrări mari de valută și un excedent record de lichiditate, leul se menține sub pragul de 5 unități/euro, dar economiștii văd o depreciere din toamnă. De anul viitor am putea vedea și primele scăderi ale ratei de politică monetară, dar BNR va fi cu un ochi la cheltuielile electorale.
Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele în lei atrase de la clientelă s-au redus din nou în aprilie, pe fondul excesului de lichiditate din sectorul bancar. În același timp însă, băncile au scumpit din nou creditele ipotecare, mai ales pe cele noi. Costurile firmelor aferente împrumuturilor în lei au scăzut, dar au crescut cele cu creditele în valută. Cotațiile ROBOR la 3 luni au continuat să scadă în trimestrul al doilea din acest an, în timp ce IRCC cel mai probabil va rămâne neschimbat.
Evoluțiile privind prețul creditelor la începutul primăverii arată că suntem aproape de punctul de inflexiune în ceea ce privește costul creditelor în lei, în condițiile în care excesul record de lichiditate din piață a tras în jos referințele interbancare. Dobânzile la creditele ipotecare în sold au rămas practic nemodificate în așteptarea actualizării IRCC de la 1 aprilie, în timp ce împrumuturile noi s-au scumpit. Creditele pentru firme în lei s-au ieftinit, în timp ce dobânzile la valută au luat-o în sus. Cu exces de fonduri în piață, băncile au continuată să scadă dobânzile la depozitele noi.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că începe să creadă că nivelul actual al ratei cheie, stabilit în ianuarie la 7%, este limita de sus pentru acest an, în condițiile în care banca centrală vede inflația în scădere la 7,1% în decembrie. Pe de altă parte, Isărescu spune că băncii centrale nu-i face plăcere să vadă un exces de lichiditate atât de ridicat în sectorul bancar și că acesta este generat de intrări de capitaluri.
Banca Națională a României a menținut neschimbată dobânda de politica monetară, în liniile cu așteptările analiștilor. BNR menționează din nou politica fiscală ca sursă ridicată de risc și incertitudine, în contextul execuției bugetare din primul trimestru care arată un deficit peste așteptări.
Analiștii cred că și la ședința de politică monetară de azi BNR o să mențină neschimbată rata cheie la nivelul de 7% pe an. Foarte așteptat este raportul de inflație ce urmează să fie publicat ulterior și în care BNR va arăta noua prognoză.
Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.
Băncile au scumpit creditele noi pentru populație la începutul lui 2023 la un nou maxim al ultimului deceniu. Cu scăderea cotațiilor ROBOR din ultimele luni și potențialul punct de inflexiune al IRCC, am putea fi aproape de vârful scumpirilor la credite – împrumuturile pentru firme s-au ieftinit din nou ușor. De cealaltă parte, dobânzile la depozitele noi au scăzut din nou, pentru a patra lună la rând, în condițiile în care băncile stau pe un munte de lichiditate.
Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală vede riscuri mai mari de creștere prețurilor din penuria de legume la nivel european și din decizia cartelului OPEC de reducere a producției de petrol, în timp ce la riscurile economice se adaugă și efectele crizelor bancare din SUA și Elveția asupra piețelor emergente.
Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința ținută marți, 4 aprilie. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.
Chiar și cu tulburările din industria bancară și incertitudinile rezultate, Rezerva Federală va aproba probabil o creștere cu un sfert de punct procentual a dobânzii de politică monetară, săptămâna viitoare, potrivit prețurilor din piață și mai multor mulți experți de pe Wall Street.
Băncile au redus pentru a treia lună la rând dobânzile la depozitele noi, pe fondul excesului de lichiditate din piața interbancară. Dobânzile la credite au crescut, în schimb, după ce IRCC a fost actualizat de la 1 ianuarie.
Băncile s-au scăldat în lichiditatea abundentă din piața interbancară pe finalul lui 2022 și nu s-au mai bătut între ele cu oferte tot mai ridicate.
Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7% pe an și a păstrat nemodificate și celelalte rate ale facilităților permanente, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală se așteaptă la o descreștere ”semnificativ mai alertă” a ratei anuale a inflației, îndeosebi din trimestrul al treilea.
Economiștii din bănci cred că Banca Națională a României va menține nemodificată rata de politică monetară la 7% în ședința de joi, 9 februarie, nivel care ar putea fi menținut pe parcursul întregului an, deși inflația este în continuare ridicată și va rămâne mult peste țintă. Politica recentă a BNR e motiv de bucurie pentru debitori: pe fondul unui excedent record de lichiditate, cotațiile ROBOR au continuat să scadă de la începutul anului, în timp ce media de dobândă la tranzacțiile interbancare s-a așezat în jurul ratei pentru facilitatea de depozit.
Majorarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an a fost și ultima din actualul ciclu de creștere a dobânzilor, cred economiștii din bănci. BNR este așteptată să mențină dobânzile la actualul nivel, în condițiile în care inflația va rămâne ridicată, chiar dacă într-o pantă descendentă. Excesul de bani din piață favorizează o reducere a dobânzilor, însă nu e anticipat să țină prea mult. Creșterea economică ar urma să încetinească la jumătate sau chiar mai puțin decât cea de anul trecut.
Banca Națională a României a majorat astăzi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, în contextul în care analiștii erau împărțiți cu privire la decizia de astăzi, unii anticipând o menținere a ratei. Rata Lombard a fost și ea majorată, la 8% pe an. BNR se așteaptă ca inflația să revină la o singură cifră din trimestrul al treilea.
Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Dobânzile la depozitele noi la termen în lei au scăzut în noiembrie, lună în care băncile s-au scăldat din nou în excesul de lichiditate, pentru prima oară după multe luni în care au fost nevoite să liciteze pentru economiile firmelor și populației. S-au scumpit din nou creditele în lei și dobânda medie a ajuns la 10%, pentru prima oară în ultimii nouă ani și jumătate. De la 1 ianuarie a venit o nouă majorare a dobânzilor la împrumuturile populației, ca urmare a majorării IRCC, cu primele rate mai mari scadente în februarie, dar din aprilie urmează o altă creștere.