Comisia juridică a Camerei Deputaților a ținut dezbaterile generale pe proiectele privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor ce pot fi percepute de recuperatori, în care inițiatorul Daniel Zamfir, senator PNL, și-a susținut succint poziția, fără alte intervenții. Deputații juriști, împreună cu cei din Comisia de buget, finanțe și bănci, vor intra în dezbaterile pe fond într-o ședință viitoare, când vor primi și punctul de vedere al Băncii Naționale a României, care va fi adoptat de conducere în această săptămână.
Guvernul a transmis Parlamentului că legislativul va decide asupra oportunității adoptării proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, fără să emită un punct de vedere clar în acest sens, dat fiind că ministerele nu au avut opinie unitară. Pe de altă parte, Banca Națională a României a transmis Guvernului că nu are competență să-și dea cu părerea asupra proiectului, având în vedere că băncile și IFN supravegheate de Banca centrală sunt exceptate de la aplicarea legii.
Șefii asociațiilor și patronatelor bancare cred că ideea de plafonare a dobânzilor la credite este greșită, aducând mai multe consecințe rele decât beneficii pentru consumatori. Dacă, însă, legiuitorul nu renunță la o astfel de soluție, o variantă endogenă de plafonare (multiplu pentru DAE medie a pieței) ar fi mai puțin nocivă, în opinia lor, decât varianta exogenă (multiplu al dobânzii de referință, stabilit de BNR) prevăzută în proiectul aprobat de Senat, care va intra mâine în dezbaterea comisiilor din Camera deputaților.
Banca Națională a României a discutat despre o nouă îngustare a coridorului din jurul ratei de politică monetară și poate veni cu o decizie ce ar putea strânge și mai mult ratele din piață în jurul dobânzii cheie de 2% în ședința Consiliului de Administrație din februarie, spune guvernatorul Mugur Isărescu.
Volatilitatea cursului de schimb din acesată perioadă este, de fapt, doar zgomot, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, cea mai mare bancă din țară. În opinia sa, împărtășită și de președintele Asociației Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, un impact în sensul contractării creditării poate avea creșterea ratei dobânzii, evoluție care nici ea nu este, în sine, surprinzătoare.
Banca Comercială Română se așteaptă la o creștere a inflației mai rapidă în perioada următoare, ceea ce va determina Banca Națională să crească la rândul său dobânda cheie și să limiteze spațiul de variație a dobânzilor din piața interbancară, de unde sunt luate cotațiile ROBOR pentru calculul ratelor de dobândă variabile la creditele în lei.
Libor (London Interbank Offered Rate), referința de care depind dobânzile pentru credite și alte produse financiare în valoare de 350.000 de miliarde de dolari, va fi eliminată până la finele anului 2021, organismele de reglementare și băncile din Marea Britanie convenind să înlocuiască acest indicator cu unul care să inspire mai multă încredere, informează Bloomberg.
Cel mai ridicat risc văzut de BNR în perioada următoare este cel extern, de deteriorare a încrederii investitorilor în economiile emergente, ce ar putea avea ca efect creșterea dobânzilor, explică viceguvernatorul Liviu Voinea.
Tribunalul București a decis că Banca Românească a utilizat clauze abuzive în contractele de credit de nevoi personale încheiate cu clienții înainte de 2010, în urma unui proces inițiat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Banca, având acționariat grecesc, va trebui să elimine un comision și să schimbe modul de calcul al dobânzilor din toate contractele de acest tip, dacă decizia instanței va rămâne definitivă.
Fermierii vor beneficia de credite garantate de stat pentru achiziționarea de terenuri agricole, în limita a trei milioane euro pentru fiecare solicitant, conform unei ordonanțe aprobate în ședința de miercuri a Guvernului. Statul va garanta 80% din valoarea creditului, restul de 20% fiind garantat prin terenul achiziționat.
Băncile au încasat o marjă netă mai mare de la debitori în septembrie, arată datele BNR. Băncile au mărit dobânzile la creditele noi, în timp ce au redus remunerațiile pentru depozitele în lei aflate în sold la un minim istoric. Dobânzile la creditele și depozitele în euro au scăzut și ele la un minim istoric, în timp ce marja netă pentru împrumuturile noi în euro a ajuns la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2008.
Majoritatea covârșitoare a firmelor cu credite în dolari la băncile românești nu au acoperire împotriva riscului de curs de schimb, arată BNR în Raportul asupra stabilității financiare pe 2015, putând avea dificultăți la plata datoriilor în cazul aprecierii dolarului față de leu.