Analiștii CFA România și-au redus anticipațiile de creștere economică pentru acest an cu aproape un punct procentual, la 3,5%, iar pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina indicatorul de încredere macroeconomică a înregistrat în luna februarie o scădere semnificativă, conform unui comunicat al organizației.
România a avut, în ultimul trimestru din 2021, printre cele mai mici creșteri economice din UE, raportat la perioada similară din 2020, arată datele Eurostat.
Comisia Europeană estimează că economia românească va crește cu 4,2% în acest an, potrivit prognozei de iarnă publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de toamna anului 2021, când se situa la 5,1%.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7,3%, după o contracție de 3,9% în 2020, pentru ca în 2022 creșterea economică să se situeze la 4,1%, conform celei mai recente Actualizări Economice Regionale a Băncii Mondiale (ECA Economic Update).
România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai rapidă revenire a economiei dintre statele Uniunii Europene, comparativ cu trimestrul precedent, relevă clasamentul bazat pe datele revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.
România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană, potrivit unui clasament preliminar bazat pe datele publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de țări membre) aveau la 1 ianuarie 2021 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 700 de euro pe lună în est și de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul blocului comunitar, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, estimează o revenire mai lentă a economiei românești și, în consecință, a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB în 2021.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) arată că anul 2020 este unul atipic din punct de vedere economic, din cauza pandemiei COVID-19, iar 45% dintre participanții la uni sondaj consideră cel mai probabil un scenariu de revenire a economiei în formă U, în timp ce jumătate din companii nu au în plan noi investiții în 2020.
România economică riscă să se prăbușească precum un castel de nisip, în condițiile în care autoritățile întârzie să ofere soluții concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de coronavirus.
Legăturile dintre România și Italia sunt mai strânse decât cele cu orice altă țară care a înregistrat până acum un număr semnificativ de cazuri de coronavirus, atât din perspectivă a fluxului de persoane, cât și din punct de vedere economic, arată o analiză XTB România, potrivit căreia evoluția rapidă a epidemiei de coronavirus din Italia este o situație potențial îngrijorătoare, investitorii și actorii economici încercând în prezent să o evalueze, căutând să se pregătească.
Mai puțin de o treime dintre români (31%) sunt mulțumiți de situația economică națională, sub media europeană, de 49%, creșterea prețurilor fiind cea mai mare problemă la acest moment, potrivit Eurobarometrului de primăvară, publicat de Comisia Europeană.
România a înregistrat în trimestrul patru din 2018 a patra mare creștere din Uniunea Europeană, de 4,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, avansul fiind de peste două ori mai mare față de media UE de 1,4%, potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică Eurostat.
Ritmul de creștere al economiei românești va încetini anul acesta până la 3,8% și va ajunge la 3,6% în 2020, de la un avans estimat la 4% în 2018, se arată în Previziunile economice intermediare de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE).
Accentuarea blocajului financiar, creșterea fiscalității și evoluția negativă a cursului de schimb reprezintă principalele temeri ale investitorilor la început de an. 2019 se anunță a fi anul provocărilor, evoluția pozitivă a economiei fiind pusă sub semnul întrebării, printre altele, de modificările fiscale, de preconizata scumpire și restrângere a finanțării bancare și de scăderea semnificativă a apetitului pentru investiții.
România este, probabil, una dintre cele mai văduvite economii din Europa și chiar din lume în ceea ce privește forța de muncă, 20% din forța de muncă validă din România locuind în străinătate, a afirmat, joi, Cristian Nacu, senior country oficer pentru România și Republica Moldova al International Finance Corporation în deschiderea conferinței 'România, Încotro? Economia României'.
Inteligența artificială (IA) va avea un impact uriaș asupra economiei globale până în 2030, potrivit unei analize a firmei de consultanță PwC asupra impactului economic al IA. România are un potențial semnificativ în ceea ce privește perspectivele dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale la nivel local, iar adoptarea rapidă a acestor tehnologii, chiar din faza de pionierat, ar putea fi o șansă pentru reducerea decalajelor față de vestul Europei, consideră consultanții PwC.
Produsul Intern Brut al Uniunii Europene s-a ridicat, în anul 2017, la 15.300 miliarde euro la prețuri curente, iar PIB-ul României a fost de 187,8 miliarde euro, echivalentul a 1,2% din PIB-ul UE, țara fiind a 16-a economie din UE, arată datele comunicate vineri de Eurostat.
Dacă până acum posturile de televiziune sau de radio invitau publicul să consume zilnic fructe și legume, să facă mișcare cel puțin 30 de minute pe zi sau să se spele pe dinți de două ori pe zi, în viitorul apropiat mass-media va fi obligată să îndemne și la cumpărarea de produse fabricate în România, precum și la educarea copiilor în spiritul respectării mediului înconjurător.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut pe finalul anului trecut la valoarea de 41 puncte, cea mai mică din aprilie 2013, 41% dintre respondenți anticipând reducerea venitului personal la nivelul ecconomiei.
Analiștii financiari anticipează în continuare, în număr mai mare, deprecierea leului în următoarele 12 luni și majorarea ratelor de dobândă la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani), relevă indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației.
Dacă până acum posturile de televiziune sau de radio vă invitau să consumați zilnic fructe și legume, să faceți mișcare cel puțin 30 de minute pe zi sau să vă spălați pe dinți de două ori pe zi, în viitorul apropiat mass-media v-ar putea îndemna și să cumpărați produse fabricate în România pentru a susține economia națională.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în octombrie față de luna anterioară, la valoarea de 43,4 puncte, cea mai scăzută valoare din aprilie 2013. Analiștii financiari anticipează în continuare deprecierea leului în următoarele 12 luni și majorarea ratelor de dobândă la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani).
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în septembrie față de luna anterioară, la valoarea de 45,4 puncte, fiind cu 5,3 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exercițiul anterior. Analiștii financiari anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni și majoarea ratelor de dobândă la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani).
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în august față de luna anterioară, la valoarea de 50,7 puncte, fiind cu 9 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exercițiul anterior. Analiștii financiari anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni și majoarea ratelor de dobândă la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani).