Guvernul are în vedere reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență suportată pe facturi de toți consumatorii de energie electrică din România pentru sprijinirea CET-urilor care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire a populației, a declarat premierul Ludovic Orban cu ocazia unei vizite la combinatul Alro Slatina. Prezent la eveniment, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a adăugat că taxa de cogenerare va fi redusă eventual la jumătate, avându-se în vedere ca scenariu și instituirea unui nou tip de schemă de sprijin pentru cogenerare.
Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.
Compania din Cipru ce controlează în România firma ce operează parcul eolian Chirnogeni din Dobrogea a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, după cum a relatat Profit.ro, pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate producătorilor de energie regenerabilă, a transmis Ministerul Finanțelor Publice (MFP), la solicitarea Profit.ro.
Vehiculul juridic EP Wind Project (Rom) Six Ltd. din Cipru a înregistrat recent la ICSID o solicitare de demarare a unei proceduri de arbitraj, acuzând România, reprezentată de Ministerul Economiei, de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care au reclamat în urmă cu aproape 2 ani statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington acuzând România de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori au solicitat Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.
Operatorul de furnizare și distribuție de energie electrică Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Economiei, cu circa 48% din acțiuni, a revenit pe profit în primul trimestru din 2020, cu un rezultat net pozitiv de peste 80 milioane lei, de la pierderea de 40,9 milioane lei din perioada similară a anului trecut.
În acest fel, populației afectate de scăderea veniturilor în această gravă criză economică generată de pandemia de coronavirus îi este lăsat la îndemână un surplus de lichiditate, care poate fi injectat în economie, iar companiile de furnizare vor putea accesa, în mod excepțional, credite de la stat cu dobândă nulă, putând astfel anula riscurile lipsei capitalului circulant.
Un proces intentat în urmă cu peste 5 ani de către Fondul Proprietatea, în calitate de acționar minoritar semnificativ la mai mulți operatori concesionari de distribuție a energiei electrice și în care Fondul contesta sporirea puterii Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de a controla și modifica un indicator-cheie în funcție de care sunt stabilite tarifele reglementate de distribuție practicate de acești operatori, componentă de bază a prețului final plătit de consumatori pe facturile de curent, va fi reluat de la zero, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Gigantul rus al energiei Lukoil, printr-o subsidiară înregistrată în Olanda, este în curs de majorare cu peste 23 milioane euro (110 milioane lei) a capitalului social al companiei românești cu operațiuni în industria energiei eoliene pe care o deține și care operează un parc de profil cu putere instalată de 84 MW în județul Tulcea.
În 2014 a fost pus în funcțiune parcul fotovoltaic de la Ucea de Sus din județul Brașov, unul dintre cele mai mari din țară, cu putere instalată de 55 MW, dezvoltat pe o suprafață de 122 hectare. Planurile inițiale prevedeau majorarea capacității la 82 MW, însă au fost întrerupte de schimbarea legislației locale a sprijinului de stat pentru producția de energie regenerabilă, prin reducerea semnificativă a subvențiilor pe bază de certificate verzi impuse pe facturile consumatorilor de curent.
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, vrea să-și externalizeze serviciile de relații cu clienții, atât pe cele care vizează retenția clienților deja existenți, cât și pe cele de promovare și vânzare de produse și servicii către potențiali clienți noi, deopotrivă casnici și industriali.
Muzeul Național de Artă, din Palatul Regal, a fost evaluat de Guvern la 1,1 miliarde lei, prin actualizarea valorii de inventar, având o suprafață construită de 10.497 metri pătrați și un teren aferent de 22.372 metri pătrați.
Palatului Parlamentului, fosta "Casă a Poporului" din regimul comunist, este evaluat de autorități la 5,58 miliarde lei, cu un teren aferent evaluat la 4,29 miliarde lei.
Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.
Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.
Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, în prezent de 27,9%, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință și să ducă ținta la cel puțin 34%.
Operațiunile din România ale grupului ceh de energie și utilități CEZ, scoase la vânzare de compania-mamă, au generat anul trecut pierderi de peste 50 milioane lei, față de profitul net de circa 421 milioane lei din 2017
Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a lansat procedura de recrutare și selecție de candidați pentru 5 posturi de membri ai Directoratului, printre trăsăturile așteptate din partea acestora fiind inclusiv "expunere sindicală și politică". Pentru aceste calități, ei vor fi răsplătiți cu o indemnizație lunară de 36.240 lei.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, și-a planificat să își diversifice portofoliul de producție cu proiecte noi, prin transfer de business, achiziție de participații și acțiuni ale altor societăți, dezvoltarea unor centre de inovare și cercetare, plan pentru care va angaja avocați care să asiste compania.
Acționarii companiei de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de Ministerul Energiei, vor lua în discuție săptămâna viitoare aprobarea formei preliminare a acordului cu gigantul chinez de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru implementarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă, care prevede că compania mixtă ce va implementa proiectul va fi înființată cu un capital social minim, de doar 90.000 lei.
Toți consumatorii de energie electrică vor suporta pe facturile lunare o nouă formă de subvenționare a producătorilor de energie cu emisii reduse de carbon, pe lângă binecunoscutele certificate verzi, Guvernul finalizând recent, cu sprijinul a trei consultanți și cu fonduri UE, un studiu de evaluare a opțiunilor de introducere a unui așa-numit mecanism de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD), avut în vedere încă din 2016 și despre care inițial s-a vorbit mai ales în legătură cu proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Delgaz Grid, subsidiara locală de distribuție de energie electrică și gaze naturale a gigantului german E.ON, pregătește investiții masive pe mai mulți ani în instalațiile de medie și joasă tensiune ale rețelei de distribuție a energiei din zona Moldovei pe care o operează în calitate de concesionar, doar costurile proiectării lucrărilor avute în vedere fiind estimate la peste 200 milioane lei.
Procesul are relevanță transcontinentală. Principalul reclamant este un proprietar de păduri din Statele Unite, care reclamă faptul că subvenționarea de către UE a energiei pe biomasă lemnoasă a dus la creșterea importurilor europene de lemn din SUA și, deci, la intensificarea defrișărilor de păduri americane.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis luna trecută ca Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, să vândă la preț reglementat furnizorilor de ultimă instanță anul acesta, de la 1 martie, o cantitate totală cumulată de energie electrică de circa 1,63 milioane MWh, care reprezintă 9,7% din producția de electricitate livrată de companie în cursul anului 2018.