Senatul a respins, joi, proiectul de lege prin care companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor.
Încasările statului din impozit pe profit au scăzut anul trecut pentru prima dată din 2009, an în care criza economică obliga România să între într-un acord de împrumut cu FMI. Marile companii rămân, însă, cei mai mari și mai corecți plătitori de taxe, conform datelor analizate de Profit.ro. Una dintre explicațiile declinului colectării la impozitul pe profit este și majorarea la începutul anului trecut a plafonului pentru impozitarea în regim de microîntreprindere.
Sistemul de impozitare a profiturilor în Uniunea Europeană, implicit în România, ar urma să se modifice fundamental în mai puțin de doi ani, dacă cele două propuneri de directive aprobate de Parlamentul European vor primi votul final în acest an. Ana Petrescu, Senior Manager Deloitte România, explică, pentru Profit.ro, care sunt implicațiile schimbărilor.
Senatorii se pregătesc să respingă o inițiativă legislativă care permite salariaților din mediul privat să poată primi al 13-lea salariu înainte de Crăciun și al 14-lea salariu înainte de concediu. Cele două salarii în plus ar fi plătite de către companiile private din impozitul pe profit datorat statului, dar senatorii consideră că legislația actuală permite stabilirea unor drepturi salariale în plus.
Guvernul ar putea prelua într-o ordonanță de urgență prevederile adoptate de Senat prin care le este permis firmelor cu cifră de afaceri sub 1 milion de euro să aleagă între impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri. Începând cu primul trimestru, aceste firme ar fi urmat să fie impozitate pe cifra de afaceri, conform unei ordonanțe a Guvernului Tudose căreia senatorii i-au adus modificările menționate, dar pe care deputații întârzie să le aprobe.
Curtea de Conturi recomandă Ministerului Finanțelor Publice să inițieze un proiect de act normativ prin care organele de specialitate din cadrul ministerului să capete prerogativa de a verifica modul în care ONG-urile utilizează banii pe care îi primesc prin redirecționarea de către contribuabili a unei părți din sumele datorate bugetului de stat ca impozit pe profit sau venit.
Deși a trecut o lună și jumătate de când modificarea Codului Fiscal, incluzând transferul contribuțiilor, prin OUG 79/ 2017, a intrat în vigoare, iar un raport privind ordonanța trebuia adoptat la mijlocul lunii decembrie, deputații Puterii din comisia de buget au considerat că este potrivit să mai amâne adoptarea și să aibă mai întâi o dezbatere generală asupra ordonanței. Între timp, mediul de afaceri așteaptă aplicarea modificărilor adoptate deja în Senat la ordonanță, care, în forma actuală, afectează companiile. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a promovat modificările în Senat, nu a fost prezent la discuții, dar afirmă însă că nu și-a schimbat opinia.
O măsură similară a fost adoptată în urmă cu peste 18 ani, în decembrie 1999, de Guvernul condus atunci de Mugur Isărescu, acftualul guvernator BNR, și în care ministru de Finanțe era Decebal Traian Remeș. Atunci, cota generală de impozit pe profit a fost redusă de la 40% la 25%, iar cea datorată pentru partea din profit aferentă activității de export a fost stabilită la doar 5%.
Avocații ambelor părți se luptă în jurul unei centrale de peste 27 milioane euro. La finalul anului 2016, Holzindustrie era lider detașat al industriei lemnului din România, cu afaceri de 433 milioane euro și un profit net de 42 milioane euro. Anul trecut, lanțurile de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Dépôt România au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer, compania fiind acuzată de unele ONG-uri de cumpărare de lemn tăiat ilegal din păduri.
Firmele cu un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și cel puțin 2 angajați vor putea opta de anul viitor să aplice impozitul pe profit, de 16%, și nu pe cel pe cifra de afaceri, de 1%, a decis astăzi Senatul, schimbând ordonanța Guvernului. Modificarea trebuie avizată și de Camera Deputaților. Guvernul a majorat, cu aplicare din ianuarie, plafonul sub care firmele aplică impozitul pe cifra de afaceri, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, și eliminase opțiunea de ieșire de la regimul microîntreprinderilor prin majorarea capitalului social.
Firmele cu un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și cel puțin 2 angajați vor putea opta de anul viitor să aplice impozitul pe profit, de 16%, și nu pe cel pe cifra de afaceri, de 1%, au stabilit, miercuri, senatorii din comisia de buget care au amendat în acest fel recenta ordonanță de guvern privind modificarea Codului Fiscal. Ordonanța de guvern majorase, cu aplicare din ianuarie, plafonul sub care firmele aplică impozitul pe cifra de afaceri, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, și eliminase opțiunea de ieșire de la regimul microîntreprinderilor prin majorarea capitalului social.
În luna octombrie, Parlamentul de la Varșovia a modificat prevederile referitoare la impozitarea companiilor, pentru a limita riscul transferurilor excesive ale profiturilor în străinătate. Legislativul a impus o limită mai strică costului de finanțare de la companiile mamă din străinătate și pentru licențele vândute diviziilor din Polonia. Totodată, a fost limitată utilizarea entităților înregistrate în paradisuri fiscale și a fost introdusă o nouă taxă pe veniturile obținute de pe urma proprietăților imobiliare cu destinație comercială.
Cheltuielile de sponsorizare sau mecenat și cheltuielile privind bursele private vor putea fi scăzute din cifra de afaceri a unei firme într-un procent dublat față de cât prevede legea în prezent.
Firmele care nu înregistrează debite la bugetul de stat, onorându-și la termen toate obligațiile fiscale, vor beneficia de stimulente fiscale, reprezentând recuperarea până la 50% a impozitului pe profit, prevede un proiect depus spre dezbatere în Parlament.
Banca Comercială a României va deschide o procedură de arbitraj internațional în condițiile în care Agenția Națională de Administrare Fiscală va respinge contestația băncii la decizia de impunere a unui impozit suplimentar de peste 100 de milioane de lei. Fiscul crede că cea mai mare bancă din România a primit finanțare prea scumpă de la banca-mamă Erste, ceea ce a diminuat profitul obținut în țară, în timp ce austriecii spun că au fost înștiințați de către Banca Centrală Europeană că au acordat credite prea ieftine subsidiarei.
Banca Comercială Română, Banca Transilvania și BRD Societe Generale contestă deciziile autorităților fiscale prin care sunt silite să plătească impozite mai mari, potrivit datelor publicate în rapoartele instituțiilor de credit.
Decizia Guvernului de a plafona deducerile aferente vânzărilor de credite neperformante poate avea efecte de anvergură asupra strategiei băncilor. Executivul a avizat o altă variantă decât cea dezbătută public, prin care din deducere este eliminat venitul obținut după vânzarea creanțelor. Efectele fiscale nu sunt deloc neglijabile. Calculele Profit.ro arată că băncile ar plăti mai multe impozite decât ar încasa din vânzarea creanțelor la un preț mai mic de 11,2% din valoarea nominală, ceea ce înseamnă că, fiscal, scoaterea din bilanț ar putea fi mai puțin dăunătoare profiturilor nete decât vânzarea. Băncile sunt descurajate de stat să vândă creanțe și încurajate să execute direct debitorii.
Penitenciarele vor fi scutite de la plata impozitului pe profit și a taxei pe valoare adăugată (TVA) la veniturile obținute de acestea din munca desfășurată cu deținuți, justificarea autorităților fiind că închisorile nu au ca scop obținerea de profit. Un proiect de lege privind finanțarea activității penitenciarelor aduce și clarificări și în ce privește activitățile economice din care acestea pot obține venituri proprii, cum ar fi arendarea de terenuri agricole, valorificare de bunuri sau chirii.
Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, că România va implementa Directiva UE privind plata impozitului în țara unde se face profitul, ca o măsură compensatorie pentru renunțarea la impozitul pe cifra de afaceri, scopul fiind de a evita diminuarea bazei de impozitare de către companiile care încearcă să eludeze statul român la plata contribuțiilor.
Trecerea de la impozitarea profitului la impozitul pe cifra de afaceri ar afecta puternic contribuabilii cu cifra de afaceri mare și profit mic, cum ar fi cei din retail și distribuție, dar și societățile în dificultăți financiare care vor plăti impozit chiar și fiind în poziție de pierdere. Totodată, o taxă de solidaritate ar descuraja specialiștii talentați care au rămas pe moment în țară, dar și pe cei care s-au afirmat peste hotare și se gândesc să revină, avertizează Alex Milcev, partener EY România.
Înlocuirea în România a impozitul pe profit, cota de 16%, cu un impozit aplicat la cifra de afaceri, inițiativă prezentată în noua variantă a programului de guvernare, riscă să intre în contradicție cu reglermentările Uniunii Europene. Astfel de inițiative pentru anumite industrii în țări din Uniunea Europeană au fost considerate în trecut ca fiind în contradicție cu legile UE. Eliminarea impozitului pe profit și aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce privește conformarea cu prevederile legislației comunitare, afirmă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală, PwC Europa de Sud-Est.
PSD vine cu modificări importante la programul de guvernare. De la 1 ianuarie 2018, firmele vor fi impozitate la cifra de afaceri, în mai multe trepte și nu la profit, iar persoanele fizice autorizate nu vor mai plăti contribuțiile la sănătate către stat, se arată în programul analizat de Profit.ro. Totodată, reducerea cotei generale de TVA la 18% va fi amânată pentru 2019 și va fi introdusă o taxă de solidaritate și una suplimentară pe produsele care afectează sănătatea.
Sunt semnale că autoritățile intenționează să prelungească pe termen nedeterminat aplicarea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze din dereglementarea prețurilor în acest sector și chiar să majoreze cota de impunere la 70-80%, a anunțat, la Profit Energy.forum, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a realizat o schemă în care ilustrează aplicarea sistemelor de impozitare, în contextul schimbării legislației fiscale prin introducerea impozitului specific și modificările în ce privește impozitarea veniturilor microîntreprinderilor.
Anul 2017 a adus schimbări semnificative în privința prevederilor fiscale, în contextul implementării măsurilor incluse în programul de guvernare. Printre elementele de care contabilii trebuie să țină cont în acest an se numără și mai multe plafoane fiscale, evidențiate într-un material realizat de Asociația Accounting All The Time.