Distribuitorul de sisteme de instalații de încălzire Uniprest Instal vrea să ajungă, anul acesta, la afaceri de 37 milioane euro, cu 12% peste nivelul de anul trecut.
Primăria Bucureștiului intenționează să scutească autovehiculele de transport de mărfuri și utilajele cu masă autorizată mai mare de 5 tone folosite la lucrările de reabilitare a sistemului centralizat de termoficare din Capitală de anul acesta de taxa de acces în zonele A și B ale Bucureștiului, care poate depăși 21.000 lei pe lună și 2.300 lei pe zi pentru mașinile de peste 40 de tone.
Față de varianta discutată în primă lectură de Guvern în ianuarie, marea noutate este că, după ce va fi eventual adoptată de Legislativ și promulgată de președinte, Legea consumatorului vulnerabil va intra în vigoare doar de la 1 septembrie 2022 și nu de la 1 septembrie anul acesta, cum se preconiza inițial.
Din declarațiile oficialităților implicate, precum și din documente consultate de Profit.ro, rezultă că și la Constanța se are în vedere transferul operării rețelei de transport și distribuție a agentului termic pe o firmă nouă și curată de datorii, pentru a se putea accesa fondurile UE nerambursabile necesare pentru înlocuirea, redimensionarea și modernizarea conductelor, Primăria dorind și preluarea producătorului local de energie termică, controlat în prezent de Guvern. Tot precum în Capitală, însă, autoritatea locală riscă să fie trasă la răspundere pentru insolvența și posibilul faliment al RADET Constanța.
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
Aproximativ 6,9% dintre locuitorii Uniunii Europene au declarat, în 2019, că nu își permit să își încălzească în mod suficient locuința, o pondere în scădere constantă în ultimii ani de la un vârf de 10,8% înregistrat în anul 2012, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
Municipiul Timișoara ar putea rămâne fără apă și încălzire, din cauza datoriilor pe care le are Colterm, societatea de termoficare. Stocuri de cărbune și gaze mai sunt până luni, iar marți ar putea să fie întrerupt agentul termic. Situația este cu atât mai gravă cu cât principalele spitale, inclusiv cele din prima linie COVID-19, sunt conectate la sistemul centralizat de încălzire. La solicitarea Primăriei Timișoara, Instituția Prefectului a cerut Guvernului sprijin, iar primarul Dominic Fritz spune că numai în acest an s-au plătit, pentru Colterm, 82 milioane de lei.
Liderii mondiali ar trebui să declarare „Stare de Urgență Climatică” în țările lor, stimulând astfel acțiunile pentru evitarea încălzirii globale catastrofice, a spus sâmbătă Antonio Guterres, secretarul general al ONU, în deschiderea summitului virtual pe probleme de climă.
Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor prezentată de România, menită să sprijine construirea și/sau modernizarea sistemelor sale de încălzire centralizată, astfel încât acestea să se bazeze exclusiv pe surse regenerabile de energie, a anunțat Executivul de la Bruxelles.
Centrala CET Grivița, producătorul de energie termică furnizor al sistemului centralizat de încălzire din București controlat de Consiliul Local al Sectorului 1 al Capitalei, care asigură agent termic pentru cartierele Giulești, Crângași, Calea Griviței, Mihalache, Pajura și Bucureștii Noi, nu a funcționat timp de 7 luni anul trecut, din cauza unei defecțiuni, iar acum se află în proces de extindere și modernizare, îngreunat de pandemia de coronavirus, potrivit informațiilor Profit.ro.
Premierul Ludovic Orban i-a spus noului primar general al Capitalei Nicușor Dan, cu ocazia depunerii de către acesta a jurământului la preluarea mandatului, că acum are încredere să transfere bani de la bugetul de stat către municipalitate pentru ca aceasta să aibă cu ce să plătească subvențiile destinate termoficării centralizate din București. Fostul primar PSD Gabriela Firea a solicitat în mai multe rânduri același lucru de la actualul Executiv PNL, însă fără succes.
La această variantă s-a ajuns atunci ca urmare a blocajului planului inițial avut în vedere în cadrul procedurilor de insolvență ale ELCEN și RADET, de înființare a unui sistem unitar de încălzire centralizată a Bucureștiului, care să includă și producția, și transportul, distribuția și furnizarea de energie termică, prin unificarea operațiunilor ELCEN și RADET în cadrul unei singure companii a Primăriei Capitalei.
Primăriile vor avea obligația de a achita în avans subvențiile de la bugetul local pentru operatorii sistemelor centralizate municipale de încălzire, destinate acoperirii diferenței dintre costurile reale ale operatorilor și prețurile reduse facturate populației prin decizii ale autorităților locale și din care sunt plătiți mai departe producătorii de agent termic și furnizorii de gaze naturale ai acestora, iar plata acestor subvenții se va face de către primării "cu prioritate față de orice alte obligații de plată" potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
Producătorul de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), controlat de Ministerul Economiei, cel mai mare furnizor de agent termic pentru sistemul centralizat de încălzire din Capitală, începe să-și plătească datoriile care l-au dus în insolvență în 2016, conform planului de reorganizare confirmat de instanță în iulie. Primii creditori programați să se prezinte "la casierie" sunt cei cu creanțe garantate, respectiv ANAF și trei bănci care au împrumutat ELCEN în perioada 2012-2014 pentru ca societatea să aibă cu ce cumpăra gaze și păcură pentru cele patru CET-uri din portofoliu.
Lichidatorul judiciar al Regiei Autonome pentru Tehnologii Nucleare (RAAN), controlată integral de Ministerul Economiei și aflată în faliment din 2016, a scos la vânzare activele termocentralei Romag Termo Halânga de lângă Drobeta Turnu Severin, care a asigurat în trecut alimentarea sistemului centralizat de termoficare din municipiu, dar și consumul tehnologic al fostei fabrici de apă grea Romag Prod din cadrul RAAN, furnizor al centralei nucleare Cernavodă.
Chiar dacă deplânge public schimbările climatice, statul, prin companiile sale de termoficare, contribuie activ la încălzirea la propriu a pământului, cel puțin pe timpul iernii. O treime din energia termică produsă sau cumpărată de acestea nu ajunge în apartamentele populației, ci direct în subsolurile celor 51 de localități care încă beneficiază de un astfel de sistem centralizat.
Producătorul de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), controlat de Ministerul Economiei, principalul furnizor de agent termic pentru sistemul centralizat de încălzire din București, transmite că analizează toate opțiunile legale pentru recuperarea creanțelor pe care i le datorează Compania Municipală Termoenergetica, inclusiv formularea unei cereri pentru deschiderea procedurii de insolvență, scenariu în care ELCEN va solicita și atragerea răspunderii conducerii companiei municipale.
Fuziunea dintre Termoenergetica, urmașa falimentarei RADET, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală, și Energetica Servicii, responsabilă cu reparațiile și mentenanța rețelelor de transport și distribuție de agent termic, ambele în proces de desprindere din Compania Municipală Energetica, a cărei înființare a fost declarată ilegală de instanța de judecată, nu periclitează accesarea de fonduri UE nerambursabile pentru reabilitarea rețelelor, a declarat administratorul public al Municipiului București, Sorin Chiriță.
Grupul danez Danfoss și-a mutat producția de substații pentru încălzire centralizată din Popești-Leordeni în Polonia, din cauza scăderii comenzilor din Rusia, și vinde fabrica cu 5 milioane de euro, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Grupul rămâne pe piața românească cu divizia de vânzări.
Guvernul a aprobat alocarea anul acesta, de la bugetul de stat și de la cel al Fondului pentru mediu, a sumei de 77,4 milioane lei pentru cofinanțarea de lucrări de investiții în modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea, extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din mai multe orașe, în cadrul Programului Termoficare.
Iulian Iancu: "Asta nu înseamnă să omori sistemul pentru că azi nu e eficient. Mă, oameni buni, cu debranșarea, pentru că el astăzi e ineficient, omori cea mai bună soluție! Oameni buni, știți ce spuneți? Să distrugem sistemul pentru că nu sunt în stare să-l facă eficient! Viața a demonstrat-o. Am avut 325 de sisteme centralizate de încălzire, mai avem 61, pentru că am mers pe principiul păsării Phoenix. N-a mai înviat pasărea Phoenix în 300 de orașe!".
În urmă cu aproape un an, Primăria Capitalei se pregătea să solicite Comisiei Europene fonduri nerambursabile pentru un proiect masiv de reabilitare a sistemului de termoficare al Municipiului București, valoarea totală a investiției fiind estimată la aproape 1 miliard de lei plus TVA. Era vorba despre depunerea unei cereri de finanțare nerambursabilă de la UE prin Programul Operațional Infrastructura Mare. Proiectul de reabilitare viza aproape 106 kilometri de traseu de transport a agentului termic, respectiv 212 kilometri de conducte.
Schimbările climatice și creșterea nivelului apelor oceanelor ar putea duce la dispariția a jumătate dintre plajele de nisip din lume până în 2100, potrivit unui studiu apărut luni în revista Nature Climate Change, informează AFP.