Guvernul a înregistrat la final de noiembrie un deficit bugetar de 4,65% din PIB, 73,64 miliarde de lei, au declarat mai multe surse din zona guvernamentală pentru Profit.ro, și se poziționează astfel destul de bine pentru a se încadra pentru întreg anul în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană. Nivelul deficitului la final de noiembrie este un rezultat direct al măsurilor de limitare a chletuielilor din sectorul public, mai ales la autoritățile locale, astfel că aceste măsuri trebuie urmărite cu determinare și în decembrie. O relaxare a controlului cheltuielilor ar însemna, probabil, ratarea țintei de deficit pentru acest an, deja majorată de la nivelul inițial de 4,4%, și ar pune Guvernul în contradicție cu Comisia Europeană și cu piețele financiare, de unde statul se împrumută semnificativ.
Guvernul pregătește schimbări cu scopul de a reduce perioada de timp necesară pentru atragerea de capital, precum și pentru asigurarea unei protecții sporite a acționarilor în societățile listate pe piața reglementată, prin introducerea unor prevederi exprese referitoare la drepturi legate de aplicarea metodei votului cumulativ ale acționarilor care dețin individual sau împreună 5% din capitalul social. De asemenea, vor fi cote minime din perspectiva genului în cadrul organelor de conducere, precum și acordarea, în cadrul procesului de selecție, de prioritate candidatului aparținând sexului subreprezentat.
ANAF a colectat, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, 30,43 miliarde lei în luna noiembrie, cu 723 milioane de lei sub programul de încasări de 31,15 miliade de lei. Deși a rămas în urmă și în noiembrie, trebuie evidențiat că s-a redus semnificativ decalajul lunar față de plan, un aspect pozitiv pentru buget, având în vedere că ultimele două luni din an sunt cruciale pentru încadrarea chiar și în ținta de deficit bugetar majorată de la 4,4% la 5,5%. Informațiile privind colectarea ANAF sunt bazate pe date operative, astfel că pot surveni unele mici modificări. Pentru primele 11 luni, ANAF e în urmă cu 18,32 miliarde de lei.
Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut și a ajuns în octombrie la 1.289.405, cu 5.206 peste iunie anul acesta și în urcare cu 10.717 comparativ cu decembrie anul trecut, arată date analizate de Profit.ro. Cea mai mare parte a creșterii vine din angajările care au avut loc în învățământ. Între iunie și octombrie, numărul posturilor ocupate în subordinea Ministerului Educației a urcat cu 4.309. Cu angajările din ultimele luni, chair dacă mare parte în Educație, guvernul Ciolacu (instalat în iunie) ajunge la o medie lunară de 1.139 posturi ocupate în plus, peste guvernele Cîțu și Orban I și II, dar mai puțin comparativ cu guvernele Ciucă și Grindeanu/Tudose/Dăncilă.
Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor va crește cu 54, la 2.052, iar cel al ANAF cu 46, la 22.241 de posturi, prevede un proiect de hotărâre de Guvern pregătit de către Ministerul Finanțelor. Posturile în plus sunt necesare pentru noi structuri, a căror înființare a fost decisă în octombrie, cu scopul de a supraveghea cheltuirea banilor de la buget.
Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Finanțelor, înființarea Hub-ului Financiar, un centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale, care să colecteze, gestioneze și să pună la dispoziția tuturor factorilor interesați informații fiabile, validate și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu banii publici. Acest centru de servicii și date financiare va fi gestionat de către Finanțe prin intermediul actualului Centru Național pentru Informații Financiare (CNIF), aflat tot în subordinea ministerului și responsabil tot de infrastructura IT și serviciile digitale ale instituțiilor din subordinea MF.
Deficitul bugetar a urcat în octombrie cu 6,36 miliarde lei și a ajuns pentru primele zece luni la 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB față de deficitul de 47,12 miliarde lei, respectiv 3,34% din PIB aferent primelor zece luni ale anului 2022. Deficitul de aproape 4% oferă perspective Guvernului să se încadreze în acest an în limita de 5,5-5,7% pentru întreg anul.
Ministerul Finanțelor a majorat la 200 de miliarde de lei, de la 180 de miliarde de lei anterior, programul indicativ de împrumuturi pentru anul 2023, cu scopul de a prefinanța din necesarul de împrumuturi din anul următor, a declarat la Profit Financial.forum Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor. Ministerul Finanțelor a atins deja, din noiembrie, necesarul de împrumut stabilit anterior, de 180 de miliarde de lei.
Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, și-a dat demisia.
Investitorii nu s-au îngrămădit în această săptămână să finanțeze statul român. Cererea la ambele licitații a fost sub prospect, în condițiile în care randamentele la titlurile în lei peste 10 ani sunt la peste 7% pe an și cele mai mari din regiune. Mai mult, și randamentele la titlurile în euro au sărit peste cele ale Serbiei, țară cu rating mai slab.
Guvernul a adoptat astăzi o hotărâre pentru a extinde de la 15, în prezent, la 17 numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), sub coordonarea căruia se află "activitatea de stimulare a dezvoltării sectoriale și regionale precum și susținerea strategiei naționale de export" a Exim Banca Românească. Cele două posturi în plus au fost cerute de către Ministerul Finanțelor, instituție care va și numi reprezentanți în funcțiile respective. Potrivit unui document analizat de Profit.ro, veniturile anuale încasate de un membru al CIFGA se ridică la 257.916 lei (circa 51.900 euro).
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță care ar urma să aducă unele modificări măsurilor de restricționare a cheltuielilor în sectorul public, adoptate cu aproximativ o lună în urmă. Astfel, pe lângă unele schimbări mai tehnice, vizând accesarea de fonduri europene, primarii ar urma să fie exceptați de la restricția impusă la final de octombrie autorităților locale și centrale de a mai angaja cheltuieli noi de investiții, altele decât cele cu fonduri europene.
Specialiști ai Ministerului Finanțelor au avut recent consultări cu reprezentanți ai mai multor firme, discuțiile vizând și dezvoltarea unui chatbot mai bun pentru site-ul ANAF. Propunerea cel mai intens dezbătută a fost un chatbot care să folosească Chat GPT pentru a genera răspunsuri la întrebări, o soluție care ar putea genera unele costuri pentru ANAF, dar ar fi mult superioară în ce privește calitatea informațiilor oferite.
Persoanele care denunță fapte de evaziune ar putea primi de anul următor un procent din suma de bani reprezentând fapta de evaziune fiscală, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Combaterea evaziunii este una dintre prioritățile Guvernului în ultima perioadă, în contextul în care statul are nevoie să facă rost de bani pentru creșterea unor cheltuieli, cum sunt cele generate de Legea pensiilor și viitoarea lege a salarizării, dar și pentru diminuarea deficitului bugetar în linie cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Premierul Marcel Ciolacu va decide în perioada imediat următoare schimbarea din funcții a șefilor mai multor instituții cu atribuții de verificare și control din subordinea Ministerului Finanțelor, mai puțin ANAF, unde anul acesta a fost numit un nou președinte, urmând ca, ulterior, să se procedeze și la o restructurare și reorganizare a acestora, au precizat luni surse guvernamentale.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de hotărâre pentru a extinde de la 15 în prezent la 17 numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), sub coordonarea căruia se află "activitatea de stimulare a dezvoltării sectoriale și regionale precum și susținerea strategiei naționale de export" a Exim Banca Românească. Potrivit unui document, veniturile anuale încasate de un membru al CIFGA se ridică la 257.916 lei (cca 51.900 euro).
Ministerul Finanțelor a pregătit înființarea Hub-ului Financiar, un centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale, care să colecteze, gestioneze și să pună la dispoziția tuturor factorilor interesați informații fiabile, validate și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu banii publici. Acest centru de servicii și date financiare va fi gestionat de către Finanțe prin intermediul actualului Centru Național pentru Informații Financiare (CNIF), aflat tot în subordinea ministerului și responsabil tot de infrastructura IT și serviciile digitale ale instituțiilor din subordinea MF.
Ministerul Finanțelor a selectat conducerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, o instituție financiară care urmează să susțină dezvoltarea economică și socială, competitivitatea și inovarea. Instituția de credit își va desfășura activitatea sub supravegherea Băncii Naționale a României. Președintele directoratului este Sandu Dănuț-Leonard, iar membri sunt Nicolescu Raluca-Ana-Maria și Kubinschi Florian-Raimund. În fruntea Consiliului de Supraveghere se va afla Nanu Ștefan, președinte, alături de alți șase membri.
Ministerul Finanțelor a ratat licitația pentru titlurile scadente în 2038, care în vară atrăgeau subscrieri de miliarde de lei din partea investitorilor, mai ales a celor străini. Randamentele la 10 ani au crescut în ultima săptămână în cazul României și au depășit nivelul celor din Ungaria.
Unul dintre motivele pentru care pe un segment nivelul de impozitare este redus, față de cifra de afaceri, este cel al companiilor aflate pe pierdere.
Ministerul Finanțelor a împrumutat de mai bine de două ori peste țintă din piața internă, profitând de cererea mare din partea investitorilor și scăderea randamentelor.
Împrumuturile contractate de către Guvern au trecut de 174 miliarde de lei pentru primele zece luni din acest an, în contextul în care necesarul brut de împrumut a fost majorat la început de octombrie de la 160 miliarde lei (anunțat la început de an) la 180 de miliarde de lei, pentru a acoperi un deficit bugetar mai mare decât a fost anticipat. Din cele 174 miliarde, însă, 13 miliarde de lei sunt finanțări luate de stat cu termene de plată tot în cursul acestui an, inclusiv prin vânzarea în luna iulie de titluri în valoare de 8 miliarde de lei cu maturitate de numai două luni, relevă date analizate de Profit.ro. Fără cele 13 miliarde de lei, sumele atrase de către stat se ridică la 161 miliarde de lei.
Senatul a respins creșterea unor salarii în Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate prin egalizare a remunerațiilor tuturor angajaților la nivelurile mai ridicate obținute de o parte a personalului în urma unor procese în instanță. Abrogarea prevederii a fost introdusă prin amendament la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului prin care s-a decis egalizarea. Similar, tot prin amendamente, senatorii au abrogat și prevederi care introduceau control al ANAF asupra achizițiilor autorităților locale.
Cheltuielile salariale lunare ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate, inclusiv ANAF, ar crește cu circa 7% raportat la luna octombrie, ca urmare a aplicării ordonanței de egalizare a salariilor la nivelurile mai ridicate obținute deja de unii angajați prin procese în instanță. În pofida acestei creșteri a cheltuielilor, Finanțele și instituțiile din subordine nu ar depăși bugetul stabilit pentru 2023, motivul fiind plecările de personal către alte ministere, unde câștigurile salariale sunt mai ridicate.
Ministerul Finanțelor a inițiat o licitație pentru achiziționarea de echipamente în vederea modernizării serviciilor de comunicație din rețeaua internă de voce și date a instituției, obiectivul fiind asigurarea bunei funcționări a serviciilor informatice suport pentru aplicațiile informatice portalizate în contextul mai larg al infrastructurii MF/ANAF.