Impunerea de către Guvern, din 2013, a unui impozit pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români de gaze ca urmare a dereglementării prețurilor în acest sector a favorizat importurile de gaze rusești, arată Curtea de Conturi, în sinteza unui raport de audit al performanței pieței de gaze naturale din România, analizat de Profit.ro.
Compania nu s-a implicat public deloc în dezbaterile și polemicile cu privire la forma finală a Legii offshore, adoptată anul trecut de Parlament și față de care ExxonMobil, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas și-au exprimat în repetate rânduri nemulțumirea, atât cu privire la aspectele fiscale, cât și în ceea ce privește obligația de a tranzacționa pe bursa românească jumătate din viitoarea producție din Marea Neagră.
OMV Petrom a pus în funcțiune, la rafinăria Petrobrazi, noua unitate de policombustibili, care permite conversia GPL și a benzinei ușoare de joasă calitate în produse petroliere cu valoare adăugată ridicată – benzină și motorină –, investiție de aproximativ 65 milioane euro.
OMV Petrom nu mai este perla coroanei grupului OMV, ponderea producției de hidrocarburi a companiei românești scăzând de la peste 56% din totalul grupului în primul trimestru al anului 2016 la 32% în primul trimestru al acestui an. Deja, producția de gaz din Rusia a OMV este mai mare cu 20% decât cea din România, iar în 2020 va începe și exploatarea zăcământului gigant siberian Urengoi.
Achizițiile de gaze din import s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut. Astfel, în noiembrie 2018, importurile s-au majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh, iar prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.
Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de ANRE.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, susține că gazele rusești, provenite de la gigantul rus de stat Gazprom, cu care OMV are o relație tradițională, veche de peste 50 de ani, sunt cea mai de încredere sursă de aprovizionare a continentului "pe care ne-o putem imagina" și că, "pentru asigurarea securității alimentării sale cu gaze, Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia". Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.
Luna trecută se avea în vedere doar prelungirea perioadei de explorare inițială a perimetrului Neptun Deep, cu încă două faze de extindere opționale suplimentare, fără prelungirea duratei acordului de concesiune ca atare. Asta după ce decizia finală de investiție în proiect a companiilor concesionare, care ar fi trebuit adoptată anul acesta, a fost amânată.
În vara anului trecut, ExxonMobil a fost amendată cu 2 milioane dolari de către Trezoreria de la Washington pentru încălcarea în 2014, în mandatul de CEO al fostului secretar de stat american Rex Tillerson, a sancțiunilor dictate de SUA împotriva Rusiei după anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea de la Ucraina, prin colaborarea cu o companie rusă al cărei șef este vizat direct și explicit de sancțiunile americane, ca oficial al statului rus care a contribuit la criza ucraineană.
La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.
Liderul PSD și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea a declarat la Parlament, presat de ziariști cu întrebări despre ipoteza modificării Codului Penal "cu dedicație" pentru dosarele în care este implicat, că îl preocupă mult mai mult proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră și a sugerat că unele "servicii" și "interese majore" străine subminează demersul.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin. Una menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.
Norvegia este nemulțumită de un schimb de active convenit între grupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, și gigantul rus Gazprom, prin care austriecii ar urma să le dea rușilor acces la mai multe zăcăminte offshore de hidrocarburi din apele teritoriale norvegiene, contra unei participații la un zăcământ de gaze naturale și condensat din Siberia, transmite Reuters.
General Turbo, unul dintre cei mai importanți producători de echipamente energetice din România, divizie a fostului gigant IMGB, a primit o ofertă de preluare a tuturor acțiunilor companiei, la un preț net de până la 13,68 euro/titlu, care evaluează participația integrală la General Turbo la peste 57 milioane euro.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu 58,5% din acțiuni, vrea să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro.
Rainer Seele, CEO-ul grupului OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a declarat într-o conferință cu analiștii financiari că, în privința schimbului de active cu Gazprom, scopul său este ca rușii să aibă o influență cât mai mică în business-ul de extracție de hidrocarburi din Norvegia pe care îl vor prelua de la compania austriacă.
OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a început, în ultima săptămână a lunii trecute, producția de gaze în perimetrul Sofia-2 din Pakistan.
Firma americană de lobby McLarty Inbound LLC face parte din grupul de consultanță strategică McLarty Associates, fondat, controlat și condus de Mack McLarty, fost șef de cabinet al președintelui american Bill Clinton, care a mai deținut funcții de consilier și pe lângă președinții Jimmy Carter și George W. Bush.
Anunțul Transgaz vine după ce publicația icis.com a scris că operatorul ungar de transport al gazelor naturale, FGSZ, a decis ca conducta internațională BRUA să se oprească în Ungaria, fără să mai fie construită secțiunea care ar face inteconectarea cu sistemul de transport gaze al Austriei.
Încălcarea s-ar fi produs prin faptul că mai mulți manageri de top ai Exxon și-au pus semnătura pe o serie de contracte vizând proiecte comune de exploatare de zăcăminte de țiței și gaze în Rusia cu compania petrolieră rusă de stat Rosneft alături de cea a șefului Rosneft, Igor Sechin, apropiat al președintelui Vladimir Putin și vizat direct și explicit de sancțiunile americane, ca oficial al statului rus care a contribuit la criza ucraineană.
Președinții executivi ai două dintre cele mai importante companii petroliere străine prezente și pe piața din România, CEO-ul Exxon, Darren Woods, și cel al OMV, principalul acțioanr al OMV Petrom, Reiner Seele, vor participa, în perioada 1-3 iunie, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, în pofida tensiunilor existente în prezent între SUA și Uniunea Europeană, pe de o parte, și Rusia, pe de alta.
OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești de petrol și gaze, OMV Petrom, a semnat un acord cu Uniper SE în vederea achiziționării unei participațiuni de 24,99% dintr-un proiect de exploatare din vestul Siberiei contra unei sume de 1,85 miliarde de dolari (1,749 miliarde euro). În urma acestei tranzacții, OMV anticipează că își va majora producția de gaz cu un volum aproximativ egal cu cel pe care-l obține din România, 100.000 de barili echivalent petrol pe zi.
Producția internă de gaze naturale a României, asigurată în proporție de circa 92% de OMV Petrom și Romgaz, a scăzut cu 12,5% anul trecut, comparativ cu 2015, la 7,48 milioane tone echivalent petrol, potrivit datelor INS. În schimb, importurile de la gigantul rus de stat Gazprom au explodat, crescând în 2016 de 7,3 ori față de anul anterior, la 1,18 milioane tone echivalent petrol.