Producătorilor de energie regenerabilă li se vor deduce integral cheltuielile cu energia pe care trebuie să o achiziționeze din piețe pentru a-și onora contractele de livrare, atunci când nu bate vântul sau nu e soare, precum și cele cu dezechilibrele, la stabilirea bazei de impunere a supraimpozitării ce vizează veniturile din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, potrivit comisiilor Senatului.
Furnizorii de energie acuză că intenția Guvernului de a tripla termenul de decontare de către stat a costurilor plafonării prețurilor pentru clienții finali le agravează problemele de lichiditate deja existente și riscă chiar să pună în pericol siguranța aprovizionării pe timpul iernii.
Suma totală verificată de ANRE și transmisă spre decontare în conformitate cu OUG nr. 27/2022 a depășit 6,7 miliarde lei la finalul săptămânii trecute. Furnizorii s-au plâns periodic de întârzieri în decontare, încă de la prima variantă a sistemului de plafonare a prețurilor la energie și gaze, intrată în vigoare de la 1 noiembrie 2021.
Comisiile reunite de Industrii și Politică Economică ale Camerei Deputaților au adoptat marți raportul pe fond cu amendamente la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, urmând ca forma convenită a draftului de act normativ să fie votată miercuri de plen, Camera Deputaților fiind cameră decizională. La dezbateri au participat reprezentați ai ministerelor Energiei, Economiei, Finanțelor, Muncii și Antreprenoriatului, precum și ai Secretariatului General al Guvernului și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Clienții casnici vor beneficia de prețuri plafonate la energie electrică pentru un singur loc de consum, potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, ar putea fi aplicată și entităților cu care producătorii de energie electrică încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Comisiile reunite de Industrii și Politică Economică ale Camerei Deputaților dezbat marți raportul pe fond cu amendamente la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, urmând apoi ca forma convenită a draftului de act normativ să fie votată de plen, Camera Deputaților fiind cameră decizională. La dezbateri vor participa reprezentați ai ministerelor Energiei, Economiei, Finanțelor, Muncii și Antreprenoriatului, precum și ai Secretariatului General al Guvernului și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Compania Modern Calor, controlată de Consiliul Local Botoșani, care deține și operează o centrala pe gaze în cogenerare de 8,8 MW ce alimentează și sistemul centralizat de încălzire al municipiului, a reușit marți să finalizeze o tranzacție de vânzare de energie electrică cu termen mai mare de o zi pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE-Flex de la bursa de profil OPCOM, fapt care a ajuns să reprezinte un eveniment în actualele condiții de piață.
Bugetul ANRE rectificat pe anul în curs prevede venituri și cheltuieli de 164,32 milioane lei, din care aproape 124 milioane lei reprezintă cheltuielile de personal. ANRE se autofinanțează din taxe, contribuții și tarife încasate de la jucătorii din industriile pe care le supraveghează.
Un amendament la legislația de combatere a scumpirilor la energie propus în comisiile Camerei Deputaților își propune să faciliteze plafonarea prețurilor la electricitate și pentru acei consumatori casnici care își încălzesc locuințele cu aparate alimentate cu curent electric și, astfel, consumă mai mult, neputându-se încadra în limitele care dau dreptul la plafonare din normele în vigoare.
Retailerii se numără printre pierzătorii modificării de la 1 septembrie a legislației de plafonare a prețurilor la energie. Până atunci, toți consumatorii noncasnici, cu excepția celor mai mari consumatori industriali precum Alro Slatina sau Liberty Galați, beneficiau de preț plafonat de 1 leu/kWh fără limită de consum.
Toți furnizorii de energie și gaze se confruntă cu probleme de lichiditate și le este tot mai greu să se împrumute de la bănci, din cauza scumpirilor galopante de pe piețele angro și a întârzierii cu care statul le decontează diferențele dintre costurile de achiziție și prețurile plafonate facturate clienților, impuse prin lege.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că Guvernul susține modificarea legislației plafonării prețurilor la energie în așa fel încât, la încadrarea în limitele de consum care dau dreptul la diferitele plafoane prevăzute de normele în vigoare, să se țină cont de consumul curent și nu de cel de anul trecut, cum se face în prezent.
Ministerul Transporturilor a solicitat suma de 200 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru a majora cu acești bani capitalul Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, iar aceasta, la rândul său, să îi injecteze în capitalul filialei Electrificare CFR SA, care asigură ca furnizor o bună parte din consumul de electricitate al operatorilor feroviari. Scopul este ca Electrificare CFR SA să nu intre în incapacitate de plată din cauza scumpirilor galopante din piața angro de energie, dar și a întârzierii cu care i se decontează de către Ministerul Energiei diferențele dintre prețurile cu care compania achiziționează curent electric din piață și cele plafonate aplicate clienților, relevă date analizate de Profit.ro.
Consumatorii casnici de energie electrică care utilizează la domiciliu dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare pentru tratamente, precum și cei care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani (respectiv 26 de ani, dacă urmează o formă de învățământ), vor beneficia de cel mai mic preț final plafonat, de 0,68 lei/kWh, pentru întreg consumul lunar, nu doar pentru primii 100 kWh.
Noile prevederi legale intrate în vigoare de la 1 septembrie privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, în special suprataxarea activității de trading, riscă să ducă la blocarea importurilor, de care România este dependentă, în special în sezonul rece, a declarat președintele Consiliului Director al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, în cadrul unei conferințe de presă.
PSD va depune un amendament în Parlament pentru modificarea OUG 119/2022, astfel încât persoanele care își reduc consumul curent de energie electrică să poată beneficia de prețuri plafonate. Amendamentul PSD prevede ca pragurile maxime de consum pentru care se acordă compensări, respectiv de 100 și 300 kWh/lună, să se raporteze la consumul curent și nu la media lunară din anul 2021, cum este forma actuală a OUG 119/2022.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, George Niculescu, a afirmat că ordonanța care prevede plafonarea prețurilor în energie este în vigoare de cinci luni și de atunci și până în prezent nimeni nu a reclamat că această reglementare ar produce efecte negative în piață. El a precizat că 90% din consumatorii casnici se află sub protecția acestei ordonanțe de urgență.
Furnizorul de gaze și electricitate Engie România, unul dintre cei mai mari din țară, nu a putut răspunde cererii unui client noncasnic din sectorul HoReCa, ce dorea electricitate și gaze la un preț fix garantat timp de un an, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanții companiei.
Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea prețurilor ridicate la energie care se vor concretiza într-o propunere legislativă în a doua parte a lunii septembrie și care vizează, pe termen scurt, reducerea consumului de energie electrică la nivel european prin mecanisme voluntare și obligatorii pentru orele de vârf de consum, captarea veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie electrică peste un anumit plafon care urmează a fi stabilit, introducerea unei contribuții de solidaritate din partea companiilor din sectorul combustibililor fosili, creșterea lichidității pe piețele de energie și reducerea prețurilor la gaze naturale, cu accent în mod special pe plafonarea prețului gazelor naturale importate din Rusia, transmite Ministerul Energiei.
Tinmar Energy, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din România, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, vrea să renunțe la o parte din clienții din portofoliu ce beneficiază de prețuri plafonate potrivit celor mai recente modificări legislative în domeniu. Compania a început deja să le trimită notificări în acest sens unora dintre acești clienți, în care îi îndeamnă să se transfere la furnizorul de ultimă instanță (FUI), întrucât de la jumătatea lunii nu le va mai furniza energie, nemaipermițându-și să acopere diferența dintre costurile de achiziție și prețurile plafonate, conform datelor primite de Profit.ro.
Doi dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din România, la care statul român deține participații minoritare, subsidiarele locale ale giganțului francez Engie și ale celui german E.ON, caută soluții pe fondul scumpirii galopante a energiei și gazelor pe piețelor angro și al obligației legale de a suporta costurile plafonării prețurilor la consumatorii finali, costuri rambursate cu întârziere și nu integral de către Guvern.
Contribuția de solidaritate a producătorilor de energie electrică va consta în esență, ca și până acum, din virarea la bugetul de stat a veniturilor suplimentare ale acestora rezultate din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, însă cu câteva detalii în plus importante.
Jucătorii din piețele angro de energie și gaze care fac trading pe aceste piețe vor datora la bugetul de stat o ″contribuție de solidaritate″ la un așa-numit ″Fond de tranziție energetică″, contribuție care va consta, în esență, în câștigurile lunare realizate din tranzacții de cumpărare și ulterior de vânzare care depășesc o marjă de profit de 2%.
Producătorii de energie regenerabilă grupați în organizațiile profesionale RWEA și PATRES avertizează, cu puțin timp înaintea ședinței în care Guvernul ar trebui să adopte ordonanța de urgență cu noile măsuri de temperare a prețurilor la energie, inclusiv privind impunerea unei contribuții de solidaritate pe tot lanțul logistic al industriei energetice, că vor intra în faliment dacă nu se renunță la ideea supraimpozitării câștigului înregistrat pe fiecare tranzacție.