Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Furnizorii de energie acuză că intenția Guvernului de a tripla termenul de decontare de către stat a costurilor plafonării prețurilor pentru clienții finali le agravează problemele de lichiditate deja existente și riscă chiar să pună în pericol siguranța aprovizionării pe timpul iernii.
Suma totală verificată de ANRE și transmisă spre decontare în conformitate cu OUG nr. 27/2022 a depășit 6,7 miliarde lei la finalul săptămânii trecute. Furnizorii s-au plâns periodic de întârzieri în decontare, încă de la prima variantă a sistemului de plafonare a prețurilor la energie și gaze, intrată în vigoare de la 1 noiembrie 2021.
Comisiile reunite de Industrii și Politică Economică ale Camerei Deputaților au adoptat marți raportul pe fond cu amendamente la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, urmând ca forma convenită a draftului de act normativ să fie votată miercuri de plen, Camera Deputaților fiind cameră decizională. La dezbateri au participat reprezentați ai ministerelor Energiei, Economiei, Finanțelor, Muncii și Antreprenoriatului, precum și ai Secretariatului General al Guvernului și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Comisiile reunite de Industrii și Politică Economică ale Camerei Deputaților dezbat marți raportul pe fond cu amendamente la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, urmând apoi ca forma convenită a draftului de act normativ să fie votată de plen, Camera Deputaților fiind cameră decizională. La dezbateri vor participa reprezentați ai ministerelor Energiei, Economiei, Finanțelor, Muncii și Antreprenoriatului, precum și ai Secretariatului General al Guvernului și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Bugetul ANRE rectificat pe anul în curs prevede venituri și cheltuieli de 164,32 milioane lei, din care aproape 124 milioane lei reprezintă cheltuielile de personal. ANRE se autofinanțează din taxe, contribuții și tarife încasate de la jucătorii din industriile pe care le supraveghează.
Toți furnizorii de energie și gaze se confruntă cu probleme de lichiditate și le este tot mai greu să se împrumute de la bănci, din cauza scumpirilor galopante de pe piețele angro și a întârzierii cu care statul le decontează diferențele dintre costurile de achiziție și prețurile plafonate facturate clienților, impuse prin lege.
Pe moment, nevoile energetice de bază ale rușilor sunt satisfăcute, spre deosebire, de exemplu, de cele ale românilor care l-au îndepărtat de la putere pe Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. În timp ce, pentru europeni, "cinci până la zece ierni vor fi dificile din cauza acestor prețuri mari la energie''.
România și alte 14 state membre UE au solicitat oficial Comisiei Europene, printr-o scrisoare adresată comisarului european pentru Energie Kadri Simson, plafonarea prețului angro la gaze naturale în spațiul comunitar indiferent de sursă, adică nu numai pentru importurile din Rusia.
Furnizorul de gaze și electricitate Engie România, unul dintre cei mai mari din țară, nu a putut răspunde cererii unui client noncasnic din sectorul HoReCa, ce dorea electricitate și gaze la un preț fix garantat timp de un an, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanții companiei.
Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea prețurilor ridicate la energie care se vor concretiza într-o propunere legislativă în a doua parte a lunii septembrie și care vizează, pe termen scurt, reducerea consumului de energie electrică la nivel european prin mecanisme voluntare și obligatorii pentru orele de vârf de consum, captarea veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie electrică peste un anumit plafon care urmează a fi stabilit, introducerea unei contribuții de solidaritate din partea companiilor din sectorul combustibililor fosili, creșterea lichidității pe piețele de energie și reducerea prețurilor la gaze naturale, cu accent în mod special pe plafonarea prețului gazelor naturale importate din Rusia, transmite Ministerul Energiei.
Doi dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din România, la care statul român deține participații minoritare, subsidiarele locale ale giganțului francez Engie și ale celui german E.ON, caută soluții pe fondul scumpirii galopante a energiei și gazelor pe piețelor angro și al obligației legale de a suporta costurile plafonării prețurilor la consumatorii finali, costuri rambursate cu întârziere și nu integral de către Guvern.
Guvernul discută în ședința de miercuri doar o analiză privind stadiul elaborării proiectului de modificare a OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, proiectul ca atare urmând să fie aprobat joi de Guvern, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Uniunea Europeană are în plan o intervenție de urgență în vederea temperării scumpirilor galopante la energie, a declarat luni președintele Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen.
Producătorii, furnizorii și distribuitorii de energie electrică solicită autorităților, printr-o scrisoare, modificarea legislației în vigoare prin majorarea plafoanelor de preț final, reducerea numărului de consumatori beneficiari ai acestor plafoane și a consumului acestora.
Proiectul de rectificare bugetară alocă în total suma de 9,8 miliarde lei ministerelor Energiei și Muncii pentru rambursarea de către stat către furnizorii de energie electrică și gaze naturale a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali, ceea ce reprezintă mai puțin de 25% din necesarul estimat de 39,5 miliarde lei, acuză Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a estimat că plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută va însemna în total pentru bugetul de stat costuri de cel mult 3 miliarde lei, decontările către furnizorii de profil fiind acoperite integral din dividendele primite de Ministerul Energiei din profitul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat după ședința de Guvern de miercuri, răspunzând unei întrebări, că eventuala reglementare a pieței energiei, solicitată în mod repetat de către PSD, poate "cu siguranță" să tempereze inflația, care a ajuns la peste 15% în iunie, în termeni anuali.
Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege prin care, în esență, furnizorilor de energie electrică și gaze naturale ai celor mai multe tipuri de clienți, care au prevăzute în contractele cu acești clienții prețuri finale mai mici decât limitele maxime prevăzute de legislația în vigoare în intervalul 1 aprilie 2022 – 30 martie 2023, le este interzis să majoreze prețurile contractuale în perioada respectivă, pentru a profita de plafoane.
Mai multe prevederi ale primei variante a legislației de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută au fost reclamate ca neconstituționale de către doi dintre cei mai mari furnizori de profil din România.
Unii furnizori de energie electrică și gaze naturale ar fi prezentat costuri de achiziție de curent și gaz din piață majorate artificial în documentele justificative remise spre verificare Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în vederea decontării ulterioare de către Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, a costurilor plafonării prețurilor, se susține într-un document al ANRE.
După ce noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, au intrat în vigoare de la 1 aprilie, Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență de modificare a acestora, ca urmare a faptului că industria de profil, dar și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), au semnalat mai multe probleme.
După ce noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, au intrat în vigoare la 1 aprilie, Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență de modificare a acestora, ca urmare a problemelor semnalate de industria de profil, .