Enel Energie și Enel Energie Muntenia din grupul italian omonim, furnizori majori de energie electrică pe piața românească, au fost nevoiți să împrumute de urgență luna aceasta sute de milioane de euro de la compania-mamă din Italia, deși aveau deja contractate linii de finanțare de la bănci, din cauza crizei de lichiditate generată de scumpirea galopantă a electricității pe care o achiziționează pentru clienți de pe piețele angro, coroborată cu întârzierile mari cu care statul român rambursează furnizorilor costurile plafonării prețurilor pentru clienții finali.
Fondul Proprietatea (FP), care deține aproape 20% din capitalul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, speră să reușească să convingă acționarul majoritar să aprobe listarea companiei și pe o bursă externă, nu doar la Bursa de Valori București (BVB), a declarat Daniel Naftali, vicepreședintele senior al administratorului de fond Franklin Templeton București, într-un interviu acordat Profit.ro.
Uniunea Europeană are în plan o intervenție de urgență în vederea temperării scumpirilor galopante la energie, a declarat luni președintele Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen.
Prețul energiei electrice din Germania cu livrare anul viitor, de referință în Europa, a depășit pragul de 1.000 euro/MWh pentru prima dată în istoria pieței europene, pe fondul intensificării crizei energetice de pe continent, scrie Bloomberg.
Uniunea Europeană va convoca o reuniune de urgență a miniștrilor din domeniul Energiei pentru a discuta soluții la nivel de bloc la problema creșterii prețurilor.
Criza energetică și inflația ridicată au împins încrederea consumatorilor germani la un minim record, potrivit firmei de cercetare GfK.
Guvernul ia în calcul introducerea de la 1 septembrie a supraimpozitării atât pentru traderii de energie electrică, cât și pentru furnizori, după cum a relatat Profit.ro, nefiind luată încă o decizie cu privire la cota procentuală de impozitare.
Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), din care fac parte giganți industriali precum Alro Slatina sau Liberty Galați, cere ca prețurile la energie electrică și gaze naturale să fie ținute sub control de autorități pe întreg lanțul de comercializare, de la producător până la consumatorul final, și atrage atenția că situația fără precedent din prezent de pe piața energiei a condus deja la închiderea a numeroase fabrici și pune în pericol cea mai mare parte a industriei românești.
Executivul a decis păstrarea actualelor prețuri finale plafonate la energie, deși au existat și propuneri de majorare a acestora, și caută totodată soluții, inclusiv de supraimpozitare a activității de trading, astfel încât să descurajeze ″practicile speculative″ care majorează artificial cotațiile pe piețele angro, unde prețurile au crescut ″mult prea accelerat″ și ″fără justificare″, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale.
Producătorii, furnizorii și distribuitorii de energie electrică solicită autorităților, printr-o scrisoare, modificarea legislației în vigoare prin majorarea plafoanelor de preț final, reducerea numărului de consumatori beneficiari ai acestor plafoane și a consumului acestora.
Prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la OPCOM a atins un nou record istoric, depășind 3.000 lei/MWh. Luna trecută, pe PZU s-a tranzacționat peste 52% din consumul național de energie electrică, iar prețul mediu de închidere a pieței a depășit 1.800 lei/MWh, fiind de 4 ori mai mare comparativ cu cel de iulie 2021.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, a încheiat primul semestru al anului cu o pierdere de 176 milioane lei, cu un volum de electricitate distribuită și furnizată în scădere comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Rata anuală a inflației din Marea Britanie a ajuns la două cifre pentru prima dată în ultimele patru decenii, stimulată de creșterea prețurilor la alimente și energie.
Prețul zincului a crescut la maximele ultimelor două luni marți, după ce una dintre cele mai mari topitorii din Europa a anunțat că va opri producția luna viitoare, în condițiile în care criza energetică de pe continent lovește industriile grele.
Proiectul de rectificare bugetară alocă în total suma de 9,8 miliarde lei ministerelor Energiei și Muncii pentru rambursarea de către stat către furnizorii de energie electrică și gaze naturale a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali, ceea ce reprezintă mai puțin de 25% din necesarul estimat de 39,5 miliarde lei, acuză Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a estimat că plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută va însemna în total pentru bugetul de stat costuri de cel mult 3 miliarde lei, decontările către furnizorii de profil fiind acoperite integral din dividendele primite de Ministerul Energiei din profitul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România.
Luna trecută, prețul mediu de închidere al PZU, pe care se tranzacționează peste jumătate din consumul național de electricitate, a fost de 1.813 lei/MWh, fiind de aproape 4 ori mai mare decât cel din luna corespunzătoare din 2021.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat după ședința de Guvern de miercuri, răspunzând unei întrebări, că eventuala reglementare a pieței energiei, solicitată în mod repetat de către PSD, poate "cu siguranță" să tempereze inflația, care a ajuns la peste 15% în iunie, în termeni anuali.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, va cumpăra un proiect privind productia de energie din surse regenerabile, în zona comunei Vulturu, județul Vrancea, pentru un preț total estimat de 600.000 euro.
Cotațiile gazelor naturale pe bursele europene au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape patru luni marți, pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionare.
Inflația din zona euro a atins un nou record, depășind așteptările analiștilor și încurajând vocile care susțin majorarea agresivă a ratelor de dobândă.
Producătorii de energie electrică din Ucraina se pregătesc să efectueze primele exporturi comerciale în Uniunea Europeană săptămâna aceasta, cu luni bune mai devreme față de momentul preconizat inițial, iar prima piață pe care vor intra ucrainenii este cea românească, cu prețuri cu peste 70% mai mici decât cele angro locale din prezent.
În Sri Lanka, oamenii stau la coadă kilometri întregi pentru a umple un rezervor de combustibil. În Bangladesh, magazinele se închid la ora 20.00 pentru a economisi energie. În India și Pakistan, întreruperile de energie electrică obligă școlile și afacerile să se închidă și locuitorii să se sufoce fără aer condiționat, în timpul unor valuri de căldură mortale în care temperaturile depășesc 37 de grade Celsius, scrie CNN.
Companiile europene de utilități au suficient spațiu de manevră în ceea ce privește ratingul și rezervele de lichiditate pentru a face față implementării unor impozite pe profiturile rezultate în urma scumpirii energiei, potrivit Fitch Rating.
Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege prin care, în esență, furnizorilor de energie electrică și gaze naturale ai celor mai multe tipuri de clienți, care au prevăzute în contractele cu acești clienții prețuri finale mai mici decât limitele maxime prevăzute de legislația în vigoare în intervalul 1 aprilie 2022 – 30 martie 2023, le este interzis să majoreze prețurile contractuale în perioada respectivă, pentru a profita de plafoane.