Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, va fi în anul 2020 de - 6,79%, față de -6,7% cât prevăzuse Guvernul la rectificarea bugetului, adoptată la finele lunii aprilie.
Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 75,2 miliarde de lei, reprezentând 6,7% din PIB, a anunțat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, în contextul în care bugetul se află sub presiune semnificativă, din cauza creșterii cheltuielilor, mai ales în sectorul de sănătate și muncă, dar și din cauza diminuării veniturilor ca urmare a impactului economic al restricțiilor impuse pentru combaterea răspândirii coronavirusului.
Principalele ministere care vor beneficia de fonduri suplimentare la apropiat rectificare bugetară vor fi cele ale Muncii și Sănătății, în ciuda scăderii veniturilor în această perioadă ca urmare reducerii activității economice, a arătat luni ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Acesta a repetat apelul la companiile care au venituri și activitate să achite obligațiile bugetare, în condițiile în care Ministerul Fnanțelor va rambursa TVA în cel mai scurt timp posibil.
Comisia Europeană a propus, vineri, alocarea a 75 de milioane de euro din bugetul UE pentru finanțarea operațiunilor de repatriere a cetățenilor în statele membre și pentru majorarea bugetului rezervei de echipamente medicale rescEU, constituite în contextul pandemiei de coronavirus.
Mai multe ministere pierd sume importante de bani în urma rectificării bugetare aprobate astăzi de Guvern. Potrivit proiectului de ordonanță făcut public de Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației rămâne fără circa 2,1 miliarde de lei - sumă reprezentând "economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă", Ministerul Afacerilor Interne pierde 1,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 1,1 miliarde lei, iar Ministerul Agriculturii - 1,1 miliarde lei. Printre ministerele care ar urma să primească bani se numără Ministerul Muncii - 4 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 1,8 miliarde lei (pentru Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL) și Ministerul Finanțelor - peste 600 de milioane, prevede proiectul de ordonanță. Totodată, deficitul bugetar va fi revizuit de la 2,76% din PIB, echivalentul a 28,45 miliarde lei, la 4,4%, în principal din cauza nerealizării unor venituri.
Proiectul de ordonanță de urgență de rectificare a bugetului de stat prevede majorarea cu 25,56 milioane lei a creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, grosul majorării fiind destinat SRI.
Mai multe ministere pierd bani, printre care Ministerul Educației - 2,1 miliarde de lei - sumă reprezentând "economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă", Ministerul Afacerilor Interne - 1,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 1,1 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 1,1 miliarde lei, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat acum de Ministerul Finanțelor. Printre ministerele care ar urma să primească bani se numără Ministerul Muncii - 4 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 1,8 miliarde lei (pentru Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL) și Ministerul Finanțelor - peste 600 de milioane, prevede proiectul de ordonanță. Totodată, deficitul bugetare va fi revizuit de la 2,76% din PIB, echivalentul a 28,45 miliarde lei, la 4,3%, 44,72 miliarde de lei, în principal din cauza nerealizării unor venituri.
Premierul Ludovic Orban afirmă că, până la finele acestei săptămâni, Guvernul urmează să adopte a doua rectificare buegtară din acest an și, astfel, vor fi alocate resurse către bugetul asigurărilor sociale, în vederea plății pensiilor, cât și pentru plata facturilor restante la lucrările de investiții guevrnamentale și locale, pentru rambursarea TVA și pentru decontarea concediilor medicale către firme. Orban susține că rectificarea este dificilă în condițiile în care: ”Ne-au lăsat ăștia un buget făcut praf, găurit”, cu referire la fostul guvern.
Senatorii li deputații PSD au reușit, marți, să majoreze, în comisiile reunite de buget și finanțe ale Parlamentului, de două ori și jumătate, de la 10 la 25 miliarde de lei, sumele care pot fi contractate din Trezorerie pentru finanțarea proiectelor din Fondul de Dezvoltare și Investiții. Reprezentantul Ministerului Finanțelor a aflat la fața locului de intenția parlamentarilor PSD și a arătat că nu poate formula un punct de vedere, având în vedere că nu cunoaște care sunt în prezent disponibilitățile Trezoreriei.
Guvernul a adoptat astăzi proiectul rectificării bugetare. Executivul suplimentează sumele alocate bugetelor locale cu 4,4 miliarde de lei, în contextul în care mai multe ministere pierd bani, cum ar fi Educația -1 miliard de lei, Ministerul Fondurilor Europene -681,9 milioane lei, Ministerul Cercetării și Inovării -369,1 milioane lei și Ministerul Dezvoltării Rurale -310,4 milioane de lei, prevede proiectul de rectificare bugetară. Guvernul alocă fonduri și pentru ceea ce a mai rămas de plată în contul restituirii taxei auto, 135 milioane lei.
Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.
Guvernul a discutat joi doar în primă lectură proiectul rectificării bugetare, proiect publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, săptămâna aceasta, marți. Deși anterior obținuse avizul Consiliului Economic și Social, proiectul a fost amânat pentru o analiză mai detaliată, astfel încât ”să nu mai existe tot felul de interpretări în spațiul public”. Surse oficiale au precizat pentru Profit.ro că rectificarea va fi adoptată luni.
Un plus de 300 milioane de lei la impozite și taxe pe proprietate doar din încasări estimate anul acesta din taxa pe activele băncilor a fost trecut în proiectul de rectificare bugetară publicat luni, după ce în bugetul inițial pe 2019, Guvernul nu prevăzuse, demonstrativ, niciun leu, ca să arate că urmărește doar scăderea dobânzilor și creșterea creditării, nu foamea de bani.
Autoritățile și instituțiile publice nu vor mai putea plăti angajaților abonamentele pentru telefoanele mobile, potrivit unui proiect de ordonanță care urmează a fi supus aprobării Guvernului odată cu rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Cei mai mulți bani vor fi tăiați de la proiecte cu fonduri UE nerambursabile, respectiv 52,6 milioane lei. Printre proiectele cu fonduri UE menționate în bugetul inițial pe anul acesta al STS se numără și modernizarea infrastructurii hardware și software a sistemului național unic pentru apeluride urgență 112, căruia i se alocaseră pentru 2019 credite bugetare de 43,7 milioane lei.
Serviciul Român de Informații (SRI) va primi în plus aproape 400 milioane lei la rectificarea bugetară, potrivit proiectului de ordonanță de aprobare a rectificării.
Guvernul intenționează să suplimenteze sumele alocate bugetelor locale cu 4,4 miliarde de lei, în contextul în care mai multe ministere pierd bani, cum ar fi Educația, mai puțin cu 1 miliard de lei, Ministerul Fondurilor Europene -681,9 milioane lei, Ministerul Cercetării și Inovării -369,1 milioane lei și Ministerul Dezvoltării Rurale -310,4 milioane de lei, prevede proiectul de rectificare bugetară. Motivul pentru care Ministerul Educației pierde bani este că nu a reușit să demareze în cursul acestui an un proiect cu fonduri UE pentru care avea alocate sume în buget, au explicat în urmă cu circa o săptămână reprezentanți ai Ministerului Finanțelor. Guvernul alocă fonduri și pentru ceea ce a mai rămas de plată în contul restituirii taxei auto, 135 milioane lei.
Municipalitatea Capitalei și Ministerul Finanțelor Publice au semnat recent o convenție de împrumut prin care Primăria București a contractat un credit în valoare de 462,66 milioane lei, adică aproape 100 milioane euro, pe maxim 20 de ani, pentru plata subvențiilor restante ale Primăriei către RADET.
Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Principalele partide de opoziție parlamentare, USR și PNL, au anunțat că solicită instituirea unei comisii de anchetă parlamentară privind rectificarea bugetară pozitivă efectuată în noiembrie 2018 de actualul guvern PSD.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Guvernul se va încadra în acest an în ținta de deficit bugetar de sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), în condițiile în care datoria publică va rămâne în jurul a 35% din PIB, iar cheltuielile cu asistența socială vor crește cu 661 milioane de lei, a anunțat, vineri, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, după ce rectificarea bugetară a fost aprobată în ședința de Guvern.
Anunțata rectificare bugetară compromite lucrările de reparații din CFR și pune sub semnul întrebării plata salariilor angajaților, iar decizia reducerii bugetului Ministerului Transporturilor creează premisele unui ”cutremur în întreg ecosistemul feroviar românesc”, a avertizat, vineri, sindicatul Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane (FNFMCV).
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.