Întrebat despre posibilitatea reducerii veniturilor salariale ale bugetarilor, premierul Orban a declarat că în acest moment nu s-a luat nicio decizie, având însă loc evaluări în fiecare domeniu.
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, consideră că nu doar angajații de la privat, ci și bugetarii trebuie să suporte costul crizei declanșate de epidemia de coronavirus.
Salariile din Europa Centrală și de Est (ECE) cresc, dar cresc ele destul de repede cât să facă zona neatractivă pentru investiții? Încă mai e loc. În ultimul deceniu salariile nemților au crescut de 2,5 ori mai mult în euro, în timp ce în ECE a crescut și productivitatea și costurile cu forța de muncă rămân mult mai mici.
Indicatorii financiari arată că există o probabilitate ridicată că ne apropiem de o recesiune la fel de adâncă precum cea din 2008, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. “Dacă va avea loc rău ceva în SUA, este imposibil să nu ne atingă și pe noi”, consideră economistul, care arată și că situația bugetului din România va ajunge în acest an mai proastă decât cea din 2008 la capitolul cheltuieli rigide.
Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.
Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.
Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem diferențe mari între creșterile salariilor.
Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015. Pentru fiecare leu în plus câștigat în privat, funcționarii publici au luat aproape 3 lei! Lucrătorii din administrație au ajuns să câștige mai mult decât funcționarii din Polonia și Ungaria, iar media pe total bugetari, inclusiv cei din sănătate și educație, a depășit-o pe cea din Ungaria și se apropie vertiginos de cea din Polonia, relevă datele Profit.ro. În privat, salariile rămân cu circa o treime sub cele din cele două țări din regiune.
România a rămas și anul trecut țara UE care dă angajaților statului cel mai mult din veniturile strânse la buget prin taxe și impozite aplicate populației. După creșterea agresivă a salariilor bugetarilor în ultimii ani, România a urcat în 2017 pe primul loc în UE, iar în 2018 s-a distanțat puternic de locul al doilea, potrivit calculelor Profit.ro. Per total UE ponderea salariilor în veniturile bugetare a scăzut ușor chiar, în contextul în care cele mai multe stat au o politică mult mai echilibrată în această privință.
România a devenit lider în UE în funcție de cât cheltuiește statul din buget pentru salarii, deși autoritățile române sunt pe ultimele locuri când vine vorba de adunat bani la buget din cauza ineficienței, inclusiv în a atrage fonduri UE. Potrivit calculelor Profit.ro, generozitatea statului a urcat România de pe locul 7 în 2016 pe prima poziție în 2017, an în care a fost alocat un procentaj de 32% din veniturile bugetare pentru salarii. De menționat că pe ultima poziție în UE, la cheltuieli salariale ca pondere în venituri, este Germania, cu numai 16,7%. Pentru a-și acoperi costurile și propria ineficiență, Guvernul atacă acum mediul de afaceri.
Statul român a băgat cărămizi de bani în ultimii ani, mai cu seamă în ultimii doi, în conturile propriilor angajați. Media salarială la stat a depășit pragul de 700 de euro net în acest an, iar funcționarii publici câștigă aproape 900 de euro, nivel similar celui din Polonia și peste cel din Ungaria. Au crescut și salariile din mediul privat, dar mult mai lent, și se află la nivelul de acum 5-9 ani înregistrat în Ungaria și Polonia.
Angajații la stat din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională care ocupă funcții care le dau acces la informații clasificate secret de stat ar putea beneficia de o majorare cu până la 25% a salariului de bază sau, după caz, a soldei de funcție, potrivit unui proiect de modificare a Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, și nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile vor fi majorate cu până la 35% pentru anumite categorii de personal, în timp ce pentru bugetarii care beneficiau de scutire de impozit pe venit a fost stabilită o majorare de 28,5%. Limitarea sporurilor a fost amânată totodată până la 1 martie, printr-o ordonanță de urgență adoptată miercuri de Guvern.
Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, și nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile majorate deja cu 50% pentru personalul care gestionează proiecte cu fonduri europene vor fi plătite chiar dacă nu sunt eligibile pentru a fi rambursate din aceste fonduri, sunt deciziile pregătite de Guvern, relevă un document analizat de Profit.ro. Limitarea sporurilor va fi amânată până la 1 martie.
Majoritatea statelor au încercat să rezolve problema inegalității socio-economice doar prin rebalansarea veniturilor cetățenilor prin legi ale salarizării unice, ceea ce indică în Europa un semn de eșec, a afirmat, la Bruxelles Economic Forum, Luca Visentini, secretar general al Confederației Europene a Sindicatelor.
Comisia de muncă a Senatului a corectat ceea ce Ministerul Muncii a numit o ”eroare materială” în Legea salarizării la anexa cu veniturile celor de la ANAF, introducând salariile funcționarilor din această instituție în grila de salarizare a administrației publice centrale, ceea ce înseamnă o majorare cu aproximativ 3.000 de lei pentru funcțiile de conducere și între 100 de lei și 1.800 de lei pentru funcțiile de execuție.
Prima zi de dezbatere pe fond a legii salarizării în comisia de muncă a Senatului a fost marcată de replici dure între sindicaliștii prezenți la ședință și senatorii PSD. După șase ore și jumătate de dezbateri, au fost votate 17 din cele 119 articole ale legii și au fost aduse mai multe amendamente, printre care majorarea cu 10% a salariilor celor care exercită control financiar preventiv și, de asemenea, majorarea cu 25% a salariilor primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene care implementează proiecte pe fonduri europene.
Proiectul noii legi a salarizării, depus la Parlament de actuala putere.
Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că situația din piața de muncă duce, inevitabil, spre creșterea salariilor. Întrebat cum comentează intenția Guvernului de a majora din nou lefurile bugetarilor, Mugur Isărescu a spus că trebuie să fim înțelepți și să ținem creșterile sub control.
Comisia Europeană așteaptă dovezi de la București că poate susține creșterile salariale și de pensii angajate și că nu va depăși un deficit bugetar de 3%. În caz contrar, România ar putea intra în procedură de deficit bugetar excesiv, ceea ce presupune măsuri restrictive din partea Comisiei.
Ministrul Muncii confirmă că intenția Guvernului este ca salariul minim al bugetarilor să fie ridicat la 1.750 de lei brut de anul viitor și să fie diferit de salariul minim pe economie, aplicat în sectorul privat, cum a anunțat anterior în exclusivitate Profit.ro. Ministrul confirmă și faptul că sindicatele se opun unei astfel de diferențieri.
Cel mai mic salariu brut din sectorul public este pregătit să fie 1.750 lei chiar din ianuarie 2018, iar bugetarii să beneficieze ulterior, până în 2020 inclusiv, de o creștere medie salarială de circa 56%, incluzând creșterile deja promise în sectorul preuniversitar, sănătate și cultură.
Câștigurile salariale din sectorul bugetar au crescut, în perioada decembrie 2015 - decembrie 2016, cu 17,7%, de aproape două ori mai repede decât salariile din sectorul privat, care au avansat cu 9,8% în aceeași perioadă, arată un raport publicat joi de analiștii ING Bank, care își bazează calculele pe datele publicate dimineață de Institutul Național de Statistică (INS).
Președintele PSD, Liviu Dragnea, anunță, că, începând din această lună, angajații din Sănătate vor primi salariile mărite cu 15%, iar din ianuarie 2017 vor primi salarii mărite și angajații din Educație, afirmând că partidul caută soluții ca o altă serie de măsuri să fie implementate de la 1 februarie, în condițiile în care nu vor putea fi aplicate din ianuarie din cauza întârzierii instalării noului guvern.
Președintele României va fi salarizat lunar cu 21.540 lei, la mare distanță de profesori și medici. Demnitarii aleși vor fi și ei în continuare bine plătiți, iar Patriarhul Bisericii Ortodoxe va fi remunerat ca și șeful Guvernului.