Taxarea mai redusă pentru anumite categorii a devenit în ultima perioadă ținta guvernanților.
Guvernul a pregătit pentru discuția în Coaliție o serie de măsuri fiscale, printre care renunțarea la cota redusă de TVA de 5% - urmând să rămână doar cea generală de 19% și o singură variantă de cotă de redusă de 9% - precum și eliminarea scutirii de la plata contribuției la sănătate pentru angajații din sectorul construcțiilor, agricultură și industria alimentară, măsură care vine la pachet doar pentru constructori cu obligația de a majora salariul minim în domeniu de la 4.000 de lei la 4.500 de lei, au declarat surse oficiale. De asemenea, Guvernul vrea să fie discutată în Coaliție majorarea salariului minim începând din septembrie, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei. Executivul vrea să crească impozitarea pentru microîntreprinderi și să pună PFA-urile să achite contribuția la sănătate la venitul real, nu plafonat ca acum.
Scutirile de taxe sau regimurile fiscale preferențiale acordate unor categorii de contribuabili la impozit pe profit, impozit pe venit, contribuții sociale, TVA ori taxe locale, vor ajunge anul următor la 75,2 miliarde lei (4,8% din PIB), în creștere de la 65,08 miliarde lei (4,7% din PIB) în anul 2022.
Pachetul de măsuri fiscale pregătit de către Guvern ar aduce venituri la bugetul statului reprezentând circa 1% din PIB, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale. Aproximativ jumătate din această sumă provine din taxa pe cifra de afaceri, numită și taxa de solidaritate, asupra căreia sunt disensiuni între principalele două partide de guvernare, PSD și PNL. FMI, la finalul unei misiuni anuale de evaluare, recomandă autorităților române să crească veniturile statului cu cel puțin 2% din PIB prin măsuri fiscale cum ar fi eliminarea scutirilor de impozite pentru unele categorii de persoane, a impozitării speciale la nivel redus pentru unele venituri, cum sunt cele din dividende, precum și închiderea unor breșe în legislația fiscală, inclusiv utilizarea excesivă a sistemului de microîntreprindere. La acestea s-ar putea adăuga taxarea mai aproape de valoarea reală a proprietăților, precum și taxarea emisiilor de carbon.
România și-a asumat prin PNRR obiectivul de a crește ponderea veniturilor fiscale cu 3% din PIB până la sfârșitul implementării planului, însă are o anumită flexibilitate în ce privește modul în care obține acest rezultat, decidenții politici urmând să aibă libertatea de a alege deciziile de politică fiscală, a declarat, la Profit TV, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Alin Chitu. În timp ce eliminarea facilității pentru construcții este prevăzută în PNRR să aibă loc până în 2028, când expira oricum, o eventuală eliminare a altor facilități fiscale, cum este cea pentru angajații din IT, rămâne o decizie a Guvernului. Un angajament important din PNRR este cel pentru reducerea semnificativă a numărului microîntreprinderilor, care a ajuns extrem de mare și este folosit des pentru muncă, inclusiv de către IT-iști, scopul fiind de a evita taxarea foarte ridicată care se aplică salariilor. Într-un an, numărul microîntreprinderilor a crescut cu circa 55.000, la aproape 837.000.
Reprezentanții Guvernului au afirmat, repetat, că eliminarea acestor stimulente fiscale ar urma să fie efectuată gradual și în dialog cu reprezentanți ai firmelor din sectoarelor economice afectate. Cel mai recent mesaj în acest sens a fost transmis de ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, la Ora de Profit.ro.
Vicepreședintele pe Agricultură al PNL, senatorul liberal George Scarlat, care controlează două companii agrobusiness cu rulaje anuale cumulate de peste 28 milioane lei în 2020, a inițiat un proiect legislativ prin care vrea să impună salariu minim brut de 3.000 de lei în agricultură și industria alimentară, dar și scutirea de impozit pe venit pentru remunerațiile angajaților din aceste sectoare.
Scutirea de impozitul pe veniturile din salarii a angajaților din sectorul IT, "mărul discordiei" aruncat de liderul PNL Ludovic Orban în weekend, este una dintre cele mai vechi facilități fiscale românești încă în vigoare, fiind introdusă în vara anului 2001 și păstrată până în momentul de față. Ea a supraviețuit inclusiv "revoluției" trecerii de la sistemul progresiv de impunere la cota unică de impozitare, dar și aderării la UE, care a obligat statul român să elimine facilități asemănătoare, incompatibile cu legislația comunitară a ajutoarelor de stat.
Guvernul a transmis un punct de vedere negativ asupra unui proiect de lege prin care salariații din industria petrochimică ar urma să fie și ei scutiți de impozitul de 10% pe veniturile din salarii precum angajații din IT, cercetare și construcții, Executivul pretinzând că măsura ar fi discriminatorie.