Cetățenii Statelor Unite ale Americii, care nu au nevoie de viză pentru a intra în România, vor fi exceptați și de la obligativitatea deținerii vizei de lungă ședere, care se eliberează la expirarea celor 90 de zile de ședere în țară fără viză. Între timp, cum a relatat Profi.ro, tocmai s-a împlinit un an de când un proiect de lege privind ridicarea vizelor pentru călătoriile românilor în SUA zace în Senatul american, iar românii așteaptă împlinirea promisiunii premierului Ciolacu că vor călători peste Ocean fără vize începând din 2025.
Peste 10.000 de cereri de acordare a vizelor de angajare în scop de muncă au fost depuse în primele trei luni ale acestui an de cetățeni străini, proveniți în cea mai mare parte din țări asiatice. Autoritățile nu mai fac față numărului ridicat și nu pot respecta termenele legale de emitere a vizelor, astfel că Guvernul a pregătit acum extinderea perioadei de solicitare a vizei de lungă ședere, pentru a nu expira actele depuse de solicitanți, permițând totodată ca documentele să fie depuse la orice reprezentanță teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări.
Peste 10.000 de cereri de acordare a vizelor de angajare în scop de muncă au fost depuse în primele trei luni ale acestui an de cetățeni străini, proveniți în cea mai mare parte din țări asiatice. Autoritățile nu mai fac față numărului ridicat și nu pot respecta termenele legale de emitere a vizelor, astfel că Guvernul a pregătit acum extinderea perioadei de solicitare a vizei de lungă ședere, pentru a nu expira actele depuse de solicitanți, permițând totodată ca documentele să fie depuse la orice reprezentanță teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 194/2002 privind regimul străinilor în România și a Ordonanței Guvernului 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, informează Administrația Prezidențială.
După dezbateri de peste doi ani și reveniri asupra deciziei, condiția obținerii avizului de angajare pentru lucrătorii transfrontalieri din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, angajați temporar, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic, a fost eliminată de către Parlament prin adoptarea unui proiect de lege.
După dezbateri de peste doi ani și reveniri asupra deciziei, condiția obținerii avizului de angajare pentru lucrătorii transfrontalieri din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, angajați temporar, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic, este pe cale de a fi eliminată de către Parlament.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că refuzul la îmbarcare al unui pasager pe ruta operată de Blue Air, între Larnaca și București, pentru motivul că acesta a prezentat documente de călătorie pretins necorespunzătoare, nu privează pasagerul de dreptul de a fi compensat pentru neefectuarea călătoriei. În speța respectivă, pasagerul, originar din Kazahastan, avea drept de ședere temporară în Cipru și nu ar fi avut nevoie de viză de intrare în România, cum au pretins reprezentanții Blue Air, în ciuda deciziilor autorităților române și regulamentelor comunitare, arată CJUE.
Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile vor aplica de săptămâna viitoare noi reguli, confirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro. Cea mai importantă și intens cerută de antreprenori: eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. De luni, angajatorii le vor putea plăti doar salariul minim și vor avea și unele taxe reduse. Profit.ro a anunțat recent că o bonă filipineză care lucrează pentru o familie din București a contestat la Curtea Constituțională obligația salariului mediu. Regula a fost introdusă de Guvernul Boc pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar a fost tot mai intens contestată de angajatori, ca și de ONG-uri locale.
Pentru a reduce deficitul forței de muncă și a aduce și menține muncitorii străini pe piața internă, autoritățile au făcut deja primul pas și au decis, conform datelor analizate de Profit.ro, eliminarea obligației angajatorilor de a le acorda străinilor care cer prelungirea dreptului de ședere temporară în România cel puțin salariul mediu brut pe economie. Angajatorii le vor putea plăti doar salariul minim și vor avea și taxe reduse. Profit.ro a anunțat recent că o bonă filipineză care lucrează pentru o familie din București a contestat la Curtea Constituțională obligația salariului mediu. Regula a fost introdusă de Guvernul Boc pentru protejarea forței de muncă autohtone, dar este tot mai intens contestată de angajatori, în condițiile crizei de personal, ca și de ONG-urile locale care militează pentru drepturile migranților și refugiaților.
Prevederea a fost introdusă în legislație în 2011 de către Guvernul Boc, pentru protejarea forței de muncă autohtone, și este tot mai intens contestată, inclusiv de membri ai Guvernului. De la 1 ianuarie 2018, câștigul salarial mediu brut în România a fost majorat substanțial ca urmare a trecerii contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, respectiv cu peste 1.000 de lei, de la 3.131 la 4.162 lei pe lună.
Străinii care solicită drept de ședere permanentă în România vor trebui ca, pe lângă alte condiții, să o îndeplinească și pe aceea de a nu reprezenta un pericol pentru securitatea națională și de a nu fi săvârșit pe teritoriul României infracțiuni pentru care să fi primit o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci ani", conform unui proiect de ordonanță care modifică actul normativ referitor la regimul străinilor. De asemenea, refuzarea dreptului de ședere va trebui decisă în funcție de fiecare caz în parte, fără a fi bazată pe considerente economice.
Românii, fie salariați, fie lucrători independenți, care și-au pierdut locul de muncă într-un stat membru al Uniunii Europene nu mai sunt în pericol de a-și pierde și dreptul de rezidență în țara respectivă, a decis Curtea de Justiție Uniunii Europene, într-un caz legat de un cetățean român din Irlanda.
Investitorii străini vor primi dreptul de ședere pe termen lung în România fără respectarea anumitor obligații chiar dacă investiția minimă de 1 milion de euro și înființarea celor peste 100 de locuri de muncă, condiționate prin lege, sunt proporțional cotei proprii de participare la capitalul unei companii.
Străinii angajați de firme cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, detașați în România, pot lucra pe teritoriul țării condiționat de un permis de ședere în acel stat.
Guvernul va reduce la jumătate cuantumul minim al investițiilor impuse oamenilor de afaceri străini pentru acordarea vizei de lungă ședere în România pentru desfășurarea de activități comerciale și își va diminua pretențiile și în ceea ce privește numărul locurilor de muncă ce trebuie create, în primul an, prin aceste investiții.