Jucătorii din piețele angro de energie și gaze care fac trading pe aceste piețe vor datora la bugetul de stat o ″contribuție de solidaritate″ la un așa-numit ″Fond de tranziție energetică″, contribuție care va consta, în esență, în câștigurile lunare realizate din tranzacții de cumpărare și ulterior de vânzare care depășesc o marjă de profit de 2%.
Producătorii de energie regenerabilă grupați în organizațiile profesionale RWEA și PATRES avertizează, cu puțin timp înaintea ședinței în care Guvernul ar trebui să adopte ordonanța de urgență cu noile măsuri de temperare a prețurilor la energie, inclusiv privind impunerea unei contribuții de solidaritate pe tot lanțul logistic al industriei energetice, că vor intra în faliment dacă nu se renunță la ideea supraimpozitării câștigului înregistrat pe fiecare tranzacție.
Vicepreședintele PSD Mihai Tudose a anunțat câteva din măsurile reglementate prin noua ordonanță care va reglementa piața energiei și care va fi adoptată de Guvern până la 1 septembrie. El a precizat actul normativ introduce o taxă de solidaritate pe care o vor plăti companiile din domeniul energiei, iar toate companiile din sistem vor plăti o taxă pe profit, care va ajuta statul să acopere cheltuielile de compensare a facturilor.
Președintele Iohannis a declarat că susține păstrarea cotei unice și că este împotriva taxei de solidaritate, care nu i se pare corectă ca principiu. Șeful statului a arătat că în lipsa digitalizării administrației, cota unică nu poate fi schimbată din considerente practice.
Lista este completată de o serie de măsuri agreate deja de coaliție și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
Coaliția a renunțat la discuțiile referitoare la taxa de solidaritate, susținută de PSD și UDMR, dar căreia i s-a opus PNL, au declarat, la o întâlnire cu presa, liderii principalelor partide din coliția de guvernare, Nicolae Ciucă, președinte al PNL și premier, și Marcel Ciolacu, președintele PSD. Decizia a fost anunțată după o ședința de astăzi a liderilor coaliției de guvernare.
Aceasta se alătură unui grup de măsuri agreate în principiu de către liderii coaliției de guvernare și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
PSD propune un impozit de 40% pentru marile salarii, 90% pentru pensiile speciale și un sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 lei, pentru ca la nivelul salariului minim să se ajungă la impozit 0%
În cazul impozitării clădirilor, cum a anunțat Profit.ro, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă.
LISTA completă a tuturor măsurilor fiscale pregătite, cea mai mare schimbare de taxe din ultimii ani.
Profit.ro a anunțat în decembrie că "Taxa de solidaritate" de 1%, gândită pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale. statul urma să încaseze, pe datele de la momentul respectiv, peste 1 miliard de euro. Afacerile multor companii sunt, însă, în creștere.
Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.
Liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, a declarat luni, la emisiunea Talk News de la Profit TV, despre dorința PSD de a impozita marile companii, că ”trebuie să găsim mecanisme prin care să obținem ceva, noi, ca stat, din marile profituri și marile vânzări făcute de multinaționale”. Deputatul a mai arătat că este aproape imposibil să fie adoptat bugetul pe 2022 până la finalul acestui an, în Parlament.
Bugetul pentru 2022 va fi construit fãrã noi taxe, iar orice modificare a regimului fiscal va fi fãcutã în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu mediul de afaceri, a anunțat, în această seară, ministrul Finanțelor, în urma unei prime întâlniri cu oamenii de afaceri, după mai multe zile în care spectrul introducerii unei taxe de solidaritate a inflamat discuțiile din spațiul public.
Constructorii de automobile din România, care reprezintă unele dintre cele mai mari companii din România, din punct de vedere al cifrei de afaceri și al numărului de angajați, au transmis, prin intermediul asociației ACAROM o poziție fermă împotriva taxei de solidaritate pe care guvernul o discută în aceste zile.
PSD insistă pentru introducerea unei “taxe de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri care să se aplice firmelor cu rulaje anuale de peste 100 de milioane de euro. UDMR este de acord cu măsura, președintele PNL declară că se opune.
Vicepremierul Kelemen Hunor - Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea!
Consiliul Investitorilor Straini (FIC) își exprimă la rândul său îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidarite, arătând că este o axiomă faptul că, în perioade de criză, nu trebuie aplicate taxe mai mari, pentru că ar frâna creșterea economiei, care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie.
Camera de Comerț Americană în Romania transmite îngrijorarea comunității de afaceri pe care o reprezintă cu privire la intenția coaliției de guvernare a crește povara fiscală pentru companiile mari din România, într-un moment în care climatul investițional și de afaceri este deja grevat de multiple crize.
Președintele UDMR; Kelemen, Hunor, avansează ideea instituirii unei „taxe de solidaritate” care să fie aplicată companiilor care înregistrează o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de euro pe an, precizând că acest subiect nu se regăsește în programul de guvernare, dar va fi discutat după instalarea Guvernului.
În ultimul an s-a putut constata că numai prin participarea întregii populații la efortul de combatere a Covid-19 poate fi ținută sub control pandemia, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial pe probleme de sănătate, în deschiderea videoconferinței Profit Health.forum. Demnitarul a făcut un apel la autorități și populație pentru solidaritate și răbdare în aplicarea și respectarea măsurilor impuse, subliniind că majorarea alocațiilor de la bugetul de stat pentru sistemul de sănătate trebuie să fie în continuare o prioritate.
Comisia Europeană a propus, joi, acordarea unui sprijin financiar suplimentar de aproape 530 milioane de euro pentru 20 de state în cadrul Fondului de solidaritate al UE, România urmând să primească aproximativ 14 milioane de euro.
Orice dezvoltator imobiliar cu un profit anual de cel puțin 1 milion lei va ”transfera” 1% din acesta la Fondul de Solidaritate "Locuințe pentru tinerii români", prin care va fi finanțat avansul necesar la creditele imobiliare ale tinerilor fără posibilități.
Orice dezvoltator imobiliar cu un profit anual de cel puțin 1 milion lei ar urma să ”transfere” 1% din acesta la Fondul de Solidaritate "Locuințe pentru tinerii români", prin care va fi finanțat avansul necesar la creditele imobiliare ale tinerilor fără posibilități.
După ce recent mai mulți parlamentari s-au gândit să oblige firmele private să angajeze pensionari în calitate de ”consilieri”, ca măsură de compensare a incapacității statului român de a asigura un venit decent celor mai mulți pensionari, acum aceiași inițiatori propun o lege prin care tot firmele, care în cea mai mare parte sunt private, să finanțeze un Fond de Solidaritate "Locuințe pentru tinerii români". Fondul ar urma să finanțeze avansul necesar la creditul imobiliar pentru tinerii fără posibilități, iar orice societate comercială cu profit anual de 1 milion lei ar urma să ”transfere” 1% din acesta către noul fond.