El a mai spus că nu poate infirma știrea privind intenția ExxonMobil de a abandona concesiunea Neptun Deep din Marea Neagră, dar a adăugat că "nu toate știrile trebuie luate de bune".
Veniturile Transgaz din tranzitul gazelor rusești pe teritoriul României pot scădea cu peste două treimi după expirarea actualelor contracte cu gigantul rus de stat Gazprom, iar programul de investiții al companiei este ambițios, însă prezintă totodată risc de execuție, estimează agenția de evaluare financiară Fitch, în primul raport de rating emis pentru operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale.
Anunțul vine ca o surpriză majoră, în condițiile în care, cu doar circa o lună și jumătate în urmă, Transgaz își reafirma public angajamentul de a finaliza lucrările la BRUA I până la sfârșitul lui 2019. Același angajament fusese reafirmat atunci și de ministrul Economiei, Niculae Bădălău.
Inițial, procedura de rezervare de capacitate din partea companiilor interesate era programată să se încheie pe 25 februarie, însă a fost prelungită de 2 ori, mai întâi până pe 30 mai, iar acum, recent, pentru a doua oară, până pe 1 octombrie. Proiectul este vital și pentru transportul către Occident al gazelor care ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom, cel mai mare din sectorul românesc al Mării Negre.
Transportatorul național de gaze Transgaz a anunțat vineri că a obținut dreptul de a începe lucrările la proiectul de interes comun în domeniul gazelor naturale “Conducta Țărmul Mării Negre-Podișor pentru preluarea gazului din Marea Neagră”, urmare a emiterii de către Ministerul Energiei a unei decizii exhaustive din 25 aprilie, valoarea proiectului fiind estimată la 360,4 milioane euro, termenul estimat de finalizare fiind anul 2021.
O dispoziție a Gărzii de Mediu ar putea duce la sistarea activității diviziei de producție offshore a OMV Petrom, care asigură peste 10% din producția de gaze a României, după ce instituția a descoperit că cel mai mare producător de țiței și gaze din România nu deține autorizație de mediu pentru două conducte de aprovizionare ce traversează plaja Vadu, una de țiței și una de gaze, care preiau hidrocarburi extrase din zăcămintele din Marea Neagră aflate în producție ale companiei.
Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.
SOCAR Petroleum SA, subsidiara românească a companiei petroliere de stat a Azerbaijanului, intenționează să vândă pe piața din România produse petroliere și petrochimice provenite de la STAR, noua rafinărie din Turcia a SOCAR, precum și de la combinatul petrochimic Petkim, deținut de companie în aceeași țară, transmite Azernews.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, este obligat, cel puțin deocamdată, să întrerupă proiectul construirii conductei Tuzla-Podișor, destinată preluării de la țărmul Mării Negre a gazelor naturale ce ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom.
Relația dintre operatorul maghiar de transport gaze FGSZ și omologul român Transgaz este crucială pentru dezvoltarea conductei internaționale BRUA, menită să tranziteze spre Occident inclusiv gazele care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în scopul reducerii dependenței UE de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom.
Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
Realizarea secțiunii românești a BRUA constituie unul dintre angajamentele asumate anul trecut de Transgaz față de Comisia Europeană pentru a scăpa de o investigație a Comisiei declanșată în vara lui 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.
Este al doilea proces de capacitate incrementală derulat de Transgaz pentru proiectul conductei respective. Primul s-a încheiat fără succes, toate entitățile care rezervaseră capacitate pe viitoarea conductă încetând unilateral contractele de rezervare pe care le semnaseră cu Transgaz, ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep.
După cum arăta Profit.ro într-o analiză din vară, proiectele Rusiei de construire de conducte internaționale care să asigure noi rute pentru transportul exporturilor de gaze naturale ale gigantului Gazprom către clienții din Europa, prin ocolirea conductelor magistrale ale Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict din 2014, de la anexarea peninsulei Crimeea, ar putea afecta și România. Încasările de la Gazprom din tarife de tranzit către sudul Europei al gazelor rusești intrate în țară din Ucraina reprezintă aproape o cincime din rulajul Transgaz.
Planul inițial era ca conducta BRUA să ajungă până în Austria, la hub-ul de la Baumgarten, însă, în vara anului trecut, Transgaz a anunțat că omologul maghiar, FGSZ, i-a transmis că nu a primit aprobare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei pentru construirea secțiunii ungare a conductei internaționale BRUA până în Austria, iar partea ungară a elaborat un traseu alternativ, prin Slovacia.
Compania petrolieră americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), controlată de gigantul de asset management Carlyle, a semnat astăzi cu operatorul sistemului național de transport al gazelor (SNT), Transgaz, contractul de transport și de introducere în sistemul național a gazelor care vor proveni din eventuala producție a proiectului de dezvoltare Midia (MGD) din Marea Neagră, deși americanii nu au luat încă decizia finală de a investi în acest proiect.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a finalizat cu succes procedura angajantă de testare a cererii din partea potențialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrele Midia și Pelican din Marea Neagră, la care concesionar principal și operator este compania americană Black Sea Oil&Gas.
Transgaz s-a angajat oficial să pună la dispoziție o capacitate fermă minimă totală de export de 4,05 miliarde de metri cubi de gaze pe an la punctele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria, să respecte termene ferme de finalizare a lucrărilor necesare atingerii acestei capacități de export, să nu impună tarife de transport mai mari pentru exporturi decât pentru livrări interne de gaze.
Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.
Potrivit șefului ExxonMobil România, intenția de impozitare suplimentară contravine și OUG nr. 160/1999 care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“. ExxonMobil deține, în parteneriat cu OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră. La Parlament a venit și CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere.
Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, care se ocupă și de Uniunea Energiei la nivelul Executivului de la Bruxelles, se va afla astăzi la București, unde se va întâlni cu înalți oficiali guvernamentali și politici, inclusiv în perspectiva preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene anul viitor.
Transgaz a demarat în aprilie lucrările la stațiile de comprimare de pe traseul secțiunii românești a BRUA, iar luna aceasta a început și construcția conductei propriu-zise, în lungime de aproape 500 de kilometri. În schimb, Ungaria, care are de construit 80 de kilometri de conductă pentru a-și consolida interconexiunea cu Slovacia și a asigura astfel transportul până în Austria la Bamgarten al gazelor românești care vor intra în Ungaria prin BRUA, de-abia a finalizat un proces de consultare a pieței pe această temă.
Reprezentanții companiei din Ungaria s-au arătat nemulțumiți de întârzierea proiectului de lege de reglementare a activității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, principala sursă de gaze pentru gazoductul BRUA, arătând că nu înțeleg amânarea, în condițiile în care demararea producției de gaze offshore va însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune.
Ministrul pentru Afaceri Externe și Comerț de la Budapesta, Péter Szijjártó, a declarat, cu ocazia semnării unui partener strategic dintre Guvernul premierului Viktor Orban și ExxonMobil, că o parte din gazele care vor fi extrase din zăcământul situat în apele teritoriale românești vor fi livrate în Ungaria începând cu anul 2022, cu condiția ca statul român să-și respecte obligațiile asumate în legătură cu acest proiect.