Ministerul Finanțelor, condus acum de Florin Cîțu, a făcut publică astăzi o notă de informare pe care fostul ministru de resort, Eugen Teodorovici, a transmis-o, în octombrie 2019, guvernului din care făcea parte, condus de Viorica Dăncilă. Nota, întocmită în urma discuțiilor cu reprezentanți ai FMI, ai agențiilor de rating și ai Comisiei Europene. Concluzia notei, inclusiv pe baza îngrijorărilor transmise de instituțiile externe, era că sunt necesare economii la cheltuielile bugetare, dar și reanalizarea calendarului de implementare a majorării pensiilor, astfel încât statul să se poată încadra cu deficitul bugetar în limita de 3% în perioada 2020-2023.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Guvernul Dăncilă a fost demis la începutul lunii noiembrie a anului trecut, guivernul PSD fiind succedat de mai multe guverne PNL conduse de Ludovic Orban.
Trebuie menționat că ministrul Cîțu vorbește despre această notă încă de anul trecut, dar nu a făcut-o publică până acum. De asemenea, sunt cunoscute animozitățile dintre Cîțu și Teodorovici.
Deși anul acesta Legea pensiilor prevedea o majorare a punctului de pensie cu 40% în septembrie, Guvernul a decis la rectificarea bugetară recentă, ca, în contextul impactului pandemiei de coronavirus, majorarea pensiilor să fie de numai 14%.
Majorareea pensiilor a fost folosită în scopuri politice de principalele partide, iar acum, în Parlament, PSD încearcă să reintroducă majorarea pensiilor cu procentajul de 40%.
Documentul este disponibil aici
Documentul Finanțelor semnalează o serie de riscuri ale majorării pensiilor conform calendarului, riscuri semnalate, de altfel de economiști și instituțiile internaționale în repetate rânduri, dar ignorate de guvernul de la momentul respectiv.
Printre acesta riscuri se numără posibilitatea retrogradării României la categoria junk (nerecomandată investitorilor), cu impact puternic asupra dobânzilor la care statul se împrumută și intrarea României în procedura de deficit excesiv, cu posibilitatea pierderii unor fonduri UE nerambursabile în cazul în care România nu respecta recomandările pentru a coborî deficitul sub pragul de 3%.
