Compania americană de private equity Amerocap LLC, cea care a anunțat recent o investiție de 1 miliard de dolari într-un proiect de exploatare și procesare de magneziu din județul Bihor, are în vizor și zăcăminte de grafit de pe 2 amplasamente din Gorj care, potrivit Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), se suprapun cu un perimetru minier pentru care compania de stat Societatea Națională a Sării (Salrom) deține licență de exploatare în vigoare, relevă date analizate de Profit.ro.
12 iunie - Profit News TV - Maraton Energie
13 iunie - Eveniment Profit.ro - Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro - Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Meta Estate
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Salrom are licență de exploatare pentru perimetrul de șisturi grafitoase Ungurelașu-Polovragi din anul 2000, însă activitatea de extracție de acolo, care a demarat în perioada comunistă, este oprită de mulți ani, întrucât devenise nerentabilă la acel moment. Licența, acordată inițial pentru o perioadă de 20 de ani, a fost prelungită în 2020 cu 5 ani, până în august 2025.
În anul următor, 2021, a fost anunțată finalizarea unei licitații pentru contractarea unui studiu de fezabilitate a exploatării grafitului în România, inclusiv la Ungurelașu, cu câștigător Roland Berger.
În 2022 a fost elaborat un proiect de act normativ care viza scoaterea perimetrelor miniere românești cu grafit de pe lista celor programate pentru închidere definitivă. Acesta nu a mai fost însă adoptat. În nota de fundamentare se afirma că grafitul poate deveni un mineral strategic pentru statul român, grație utilizării sale în tehnologii de vârf, și se amintea că, la nivelul Comisiei Europene a fost revizuită politica industrială comunitară, identificandu-se 137 de materii prime critice, printre care grafitul, de care UE este dependentă pentru obiectivele sale de electromobilitate și decarbonare.
″Societatea își propune explorarea posibilității redeschiderii exploatării de grafit, în condițiile creșterii atât a cererii de grafit în lume, cât și a prețului de comercializare a acestei materii prime. (…) Pentru exploatarea șisturilor grafitoase de la Ungurelașu, urmează ca societatea să analizeze dacă execută lucrări de închidere sau dacă dezvoltă afacerea pe această linie, caz în care va reactualiza documentațiile necesare (…)″, se menționa în rapoartele anuale ale Salrom pe 2022, cele mai recente disponibile.
Autoritățile spuneau atunci că investițiile în redeschiderea exploatărilor de grafit ar putea demara în 2023, inclusiv cu fonduri UE de susținere a industriei materiilor prime critice. Grafenul, obținut din prelucrarea grafitului, este utilizat, printre altele, la fabricarea bateriilor electrice și a panourilor solare.
Printr-o entitate juridică locală pe care o controlează, AMV Beta SRL, americanii de la Amerocap au solicitat ANRM încă din 2019 permise de prospecțiune de resurse de grafit în zonele Negovanu-Beleoaia și Lespezi-Cujba din Gorj. Însă Agenția i-a refuzat, cu argumentul că amplasamentele se suprapun cu perimetrul Ungurelașu concesionat de Salrom.
În replică, subsidiara românească a Amerocap a dat instituția în judecată, în 2020, cerând instanței să oblige ANRM să emită permisele de prospecțiune solicitate. Firma a argumentat că, pentru astfel de cazuri de suprapunere, Legea minelor stipulează că este necesar acordul titularului de licență (Salrom, în cazul de față) doar dacă se cer noi licențe de explorare sau exploatare, nu și pentru solicitările de permise de prospecțiune.
Potrivit documentelor analizate de Profit.ro, ANRM a îndrumat Amerocap să contacteze Salrom ″în vederea unei colaborări în realizarea unor proiecte legate de grafit″, însă americanii au susținut că nu s-au putut înțelege cu compania românească de stat.
″Reclamanta arată că, pe toată perioada în care a purtat discuții cu autoritatea (ANRM – n.r.), i s-a solicitat să ia legătura cu Societatea Națională a Sării Salrom și să negocieze cu aceasta. Reclamanta a făcut aceste demersuri, dar nu s-a putut ajunge la un parteneriat cu aceasta. Mai mult decât atât, după momentul la care reclamanta a inițiat discuțiile în vederea realizării unui proiect, la acel moment, Salrom a decis să își înnoiască în nume propriu permisele pe care le avea pe aceste perimetre. La momentul la care reclamanta a făcut această solicitare, permisele pe care Salrom le deținea erau expirate. (…)
AMV Beta dorește dezvoltarea unui proiect care va presupune în final exploatarea grafitului din cadrul perimetrelor, acest proiect urmând a produce atât beneficii comerciale subscrisei, precum și beneficii locale, prin dezvoltarea economică a zonei, crearea de locuri de muncă, dar și beneficii la nivel național și european, prin dezvoltarea unor activități economice inexistente la ora actuală în Românei, achitarea unei redevențe către ANRM și realizarea de investiții considerabile în activitățile de minerit și procesare″, scrie în documente.
AMV Beta a câștigat definitiv procesul cu ANRM în mai anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) obligând instituția să elibereze permisele de prospecțiune solicitate de compania celor de la Amerocap pentru perimetrele de grafit Negovanu–Beleoaia și Lespezi–Cujba din Gorj. Însă după mai bine de un an de la decizie, motivarea acesteia nu a fost încă redactată, astfel că nu poate fi pusă în executare.
CITEȘTE ȘI Apa Prod SA Deva organizează licitație pentru achiziția de vehicule utilitareContactați de Profit.ro pentru detalii, reprezentanții Amerocap nu au transmis niciun răspuns până în momentul publicării acestui articol. Nici cei ai Salrom nu au răspuns la întrebările Profit.ro privind perspectivele de repornire a exploatării grafitului pe perimetrul concesionat de compania de stat.
În proiectul de Strategie națională pentru resurse minerale neenergetice, elaborat de Ministerul Economiei, se vorbește despre ″asigurarea exploatării superioare a grafitului, în vederea producerii pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului, cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale″.
Acolo se mai menționează că grafitul a fost exploatat în România, în Munții Parâng, în perioada 1948-1994, și că ″au fost conturate, prin lucrări de explorare, perimetre în care conținuturile medii de grafit variază între 24% și 40%, la Cătălinu, Ungurelașu, Piscul Boierului, Răbari, Florile Albe, Cerbu, Tolanul, Pârâul Sec, Negovanu și Zgăuga″.
