România ar putea avea nevoie de șapte ani pentru a reduce deficitul bugetar până la ținta prevăzută în regulile Uniunii Europene, în condițiile în care guvernul de la București se confruntă cu rezistența opiniei publice la măsurile de disciplină fiscală într-un an electoral, transmite Bloomberg.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a apreciat că un regim de reduceri bugetare anuale echivalente cu 0,5% din PIB, conform noilor reguli fiscale ale UE, reprezintă o provocare "foarte dificilă". Cel mai probabil România va avea nevoie de cei șapte ani prevăzuți de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB, de la un nivel de 5% din PIB prognozat pentru acest an, un ritm mai lent decât se preconiza inițial, arată Agerpres.
"Pur și simplu nu știu dacă o ajustare mai importantă este posibilă pentru noi. Este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în țara noastră", a spus Marcel Boloș într-un interviu pentru Bloomberg.
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat două majorări de pensii pentru acest an precum și salarii mai mari pentru profesori și este posibil să se confrunte cu presiuni vizând majorarea salariilor și din partea personalului de sănătate și poliție, ceea ce ar însemna noi cheltuieli. Cu toate acestea, Marcel Boloș afirmă că veniturile din taxe vor fi majorate în acest an grație măsurilor de combatere a fraudelor fiscale și îmbunătățirii colectării veniturilor prin implementarea tehnologiei digitale.
Chiar și acest orizont bugetar de șapte ani depinde dacă agențiile de rating vor considera cheltuielile electorale drept sustenabile și vor amâna posibile retrogradări. Deși UE a introdus o anumită flexibilitate când vine vorba de regulile fiscale, agențiile de rating ar putea să nu fie la fel de indulgente dacă planurile de cheltuieli vor fi anunțate fără o imagine clară cu privire la venituri, a subliniat Boloș.
România, care este vizată de o procedură de deficit excesiv încă înainte de pandemie, are cel mai mic rating din categoria "investment grade" (recomandat pentru investiții - n.r.) cu perspectivă stabilă din partea tuturor celor trei mai agenții de rating. Fitch Ratings are programată o revizuire a ratingului România chiar săptămâna viitoare.
"Am vorbit cu agențiile de rating care ne-au avertizat cu privire la majorările de cheltuieli publice în contextul mai larg al unui an electoral. Le-am îndemnat să ia în calcul punctele tari ale României în comparație cu țările care beneficiază de un rating similar, precum nivelul ridicat al investițiilor și datoria publică scăzută", a precizat ministrul Finanțelor.
Anul trecut, România nu a reușit să țină sub control deficitul public, care a ajuns la 5,7% din PIB față de ținta inițială de 4,4% din PIB, în pofida faptului că guvernul de la București a aprobat mai multe pachete de reduceri de cheltuieli. Asta în condițiile în care veniturile din taxe ale României, care reprezintă 27% din PIB, se numără printre cele mai mici din UE, mai scrie Bloomberg.
România a obținut o mai mare flexibilitate fiscală din partea UE, din cauza nevoilor de majorare a cheltuielilor cu apărarea, asistența refugiaților, sprijinul fermierilor și rutele de export de cereale care au legătură cu invazia rusească.
Cu toate acestea, deficitul bugetar a pus România și mai departe de ambiția sa de a adera la zona euro în anii următori, spune Marcel Boloș. "Atâta timp cât nu intrăm pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, aderarea la zona euro rămâne doar un obiectiv pe termen lung", a mai spus ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
