PNL transmite că o reducere de 40 sau 45% raportată la plafonul maxim legal, nu la posturile ocupate din administrația locală, ar asigura ”un impact cât de cât rezonabil”, în condițiile în care doar 68% de posturi sunt ocupate dintr-un total, rotunjit, de 180.000. Prin urmare, în urma propunerii lui Bolojan, ar fi vorba de doar 13.100 de concedieri efective, mai suține PNL, confirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro.
Profit.ro a relatat anterior că ultimul proiect pe care Guvernul ar trebui să-și angajeze răspunderea, cel privind reforma administrației locale, a rămas fără acord în coaliție deoarece premierul Bolojan a solicitat modificarea acestuia astfel încât să fie reduse 45% din posturile administrației locale, față de 25% cât stabilise anterior coaliția.
Profit.ro a relatat că premierul a susținut că doar 68% din posturile din administrația locală sunt ocupate, iar o reducere a organigramei de 25% ar însemna 6.000 de concedieri, când de fapt din administrația locală ar trebui concediați 15-.20.000 de angajați, pentru a fi reduse substanțial cheltuielile bugetare.
Acum, PNL transmite public un mesaj în care arată că reducerea efectivă de posturi la o tăiere de 25% a organigramei ar fi de 10%.
Potrivit PNL, o primărie sau un consiliu județean are un plafon maxim de posturi, în funcție de numărul de locuitori. Cumulat, la nivel național vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit. Sunt primării/consilii județene care nu și-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităților locale este de 158.500 de posturi, rotunjit.
”Se observă că numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite.
Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație. S-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate/ocupate”, susțin liberalii, care adaugă că numărul de posturi ocupate în administrațiile locale este de 127.500, rotunjit.
PNL mai arată că raportat la plafonul maxim, posturile ocupate reprezintă 68% (după cum a susținut și premierul Bolojan în coliție - n.red.), însemnând o diferență de 32%, în medie.
”Concluzie: reducerea efectivă de personal în administrațiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim.
Pe scurt: dacă agreăm să scădem POSTURILE OCUPATE cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%. În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse.
O reducere de 40 sau 45% raportată la PLAFONUL MAXIM LEGAl, nu la posturile ocupate asigura un impact cat de cat rezonabil. Astfel fondurile vor merge către reluarea investițiilor”, arată PNL.
Liberalii mai subliniază că fiecare unitate administrativă și-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, iar efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administrație la alta.
Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ)nu vort avea loc reduceri de personal, iar în celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% și 20%, susține PNL
”La o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat. La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliția își asumase 20%). În valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate”, au mai calculat liberalii.
Liberalii transmit și un mesaj pentru partenerii de coaliție, afirmând că vor face parte dintr-o coaliție care să relanseze țara economic.
”Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț! Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare? Ceea ce știm astăzi este că 5 din cele 6 pachete vor trece săptămâna aceasta. Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel...”, arată PNL.
