Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM) a transmis un mesaj puternic referitor la „posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului RABLA ediția 2025”. Asociația industriei auto din România se consideră „profund îngrijorată”.
Actualele discuții și negocieri pentru formarea unui viitor guvern cu un program de restructurare fiscală care să reducă deficitul bugetar a adus în discuție și posibilitatea suspendării parțiale sau totale a Programului Rabla, derulat prin intermediul AFM, de la Ministerul Mediului.
Asociația Constructorilor de Automobile din România a reacționat imediat și a transmis că o astfel de inițiativă ar pune în pericol industria auto din România. În absența unui program de subvenționare, în ultimele luni vânzările de automobile din România au scăzut drastic, cu peste 30% în luna mai.
„Considerăm ca declarațiile privind lipsa de oportunitate a programului RABLA pentru autovehicule sunt nefondate și nesustenabile, nefăcând altceva decât sa aducă si mai multa incertitudine pe o piață cu turbulente și în scădere puternică”, transmite ACAROM, care are în principalele poziții de conducere reprezentanții Dacia și Ford.
Programul Rabla a demarat la finalul lunii mai pentru persoane juridice și urmează să înceapă pe 19 iunie pentru persoane fizice. Pe 4 mai a avut deja etapa destinată UAT-urilor.
„Stoparea sau eliminarea unor programe de susținere a vânzării de autovehicule noi mai eficiente, mai sigure si mai putin poluante, este o greșeală imensa care va aduce României pierderi greu de recuperat”, mai spun reprezentanții ACAROM.
Conform datelor asociației, pe primele 5 luni din 2025, piata de autoturisme noi vândute persoanelor fizice a scăzut cu 26% față de perioada similară din 2024, cauza principala fiind întârzierea lansării programului RABLA 2025, în timp ce importul de vehicule second hand (în marea lor majoritate nefiscalizate) a crescut cu peste 30%, vârsta medie a acestora fiind de peste 8 ani.
Raportul dintre vehiculele noi si cele SH înmatriculate in Romania a ajuns de 1 la 3, contribuind negativ la îmbătrânirea parcului auto național – varsta medie actuala fiind 15.4 ani.
Programul Rabla a scos de pe străzi, în cei 20 de ani de existență, peste 1.000.000 de autovehicule vechi, rable, prin intermediul programului totodată fiind înmatriculate peste 650.000 de automobile noi.
ACAROM aduce ca argumente economice faptul că vânzările de autovehicule sunt fiscalizate 100%, iar finanțarea prin intermediul tichetului Rabla generează venituri statului român, la un raport de 1 la 1,5, doar prin colectarea TVA, fără să ținem cont de impactul eocnomic al producției și vânzării acestor autovehicule.
„Dacă includem și sumele adiacente colectate la bugetul statului din: impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS și CASS, accize combustibili, etc, raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule depășește 1 la 2 (pentru un LEU cheltuit, statul castiga 2 LEI)”, spune ACAROM.
„În pofida opiniilor contrare exprimate in media, programul RABLA pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuiala nejustificată”.
În plus, ACAROM subliniază faptul că programul a condus la reducerea substanțială a emisiilor de CO2, precum și faptul că finanțarea din 2025 a programului s-a făcut din certificate verzi, nu direct din buget.
Printre efectele amintite de ACAROM, ale unei opriri a acestui program, se numără:
- întârzierea sau anularea colectării la bugetul de stat a unor venituri considerabile
- efectul financiar negativ cauzat de cumularea comenzilor în așteptare,
- costurile suplimentare pentru clienți în achiziție din cauza evoluției cursului de schimb
- creșterea costurilor de finanțare
- pune in pericol mii de locuri de munca din sectorul auto, precum si neatingerea unor obiective precum redresarea vânzarilor de autoturisme noi și susținerea industriei auto naționale.
Date industria auto și parcul auto din România
• Romania are unul dintre cele mai imbatranite parcuri auto (autoturisme) din UE, respectiv 15.4 ani cu 3 ani mai mult decat media UE (12,5 ani). Romania este pe locul 3 după Grecia (17.5) si Cehia (16,2 ani).
• 70% din autoturismele inmatriculate pentru prima data in România in 2024 sunt second-hand.
• Odată cu eliminarea taxei de prima inmatriculare, respectiv anul 2017, procentul autoturismelor second-hand inmatriculate a crescut cu 7%, de la 76% în 2016 la 83% în 2017, urmand apoi o stabilizare la 70% in 2024.
• Peste 80% din autoturismele din România au o varsta mai mare de 10 ani, comparativ cu 45% media UE.
• In perioada 2007-2024 au fost importate ~ 5.3 milioane autoturisme second-hand .
• In cazul in care aceste tendinte se mentin, varsta medie a parcului auto va ajunge la 17 ani pana in anul 2030, existand premizele ca o data cu apropierea de anul-prag 2035 (zero emisii din transportul auto), un val mai mare de autoturisme SH sa patrunda in Romania.
• Îmbătrânirea parcului auto creează dificultăți in reducerea emisiilor de CO2 si implicit in atingerea obiectivelor asumate prin intermediul Pactului Ecologic European (Green Deal) si a altor programe si directii care vizeaza reducerea poluarii generate in sectorul auto.
