Gazele care tranzitează România spre est, inclusiv către Ucraina, au ca destinație finală Republica Moldova. De ce nu apelează Chișinăul la Depogaz și preferă depozitarea în Ucraina

Gazele care tranzitează România spre est, inclusiv către Ucraina, au ca destinație finală Republica Moldova. De ce nu apelează Chișinăul la Depogaz și preferă depozitarea în Ucraina
Florin Rusu
Florin Rusu
scris 31 iul 2023

Majoritatea gazelor care tranzitează România spre est, chiar dacă sunt exportate în Ucraina, au ca destinație finală Republica Moldova, care în prezent, prin compania de stat Energocom, achiziționează de pe piața liberă gaz pentru sezonul rece 2023-2024. Cel puțin așa reiese din declarațiile ministrului Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente
20 mai - Eveniment News.ro: Energy Road - Energie la tine acasă. Parteneri: FPPG, Romgaz
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast

Potrivit acestuia, autoritățile de la Chișinău au planificat ca până pe 1 octombrie să-și asigure o rezervă de circa 450 de milioane de metri cubi de gaz. Gazul este achiziționat de Energocom și depozitat în Ucraina.

Așa cum a anunțat Profit.ro, o parte din gaz este cumpărat de la un producător român, probabil OMV Petrom, iar cealaltă de la unul grec, DEPA.

VIDEO Joint-venture între Transelectricile țărilor ce vor să construiască cablul energetic submarin Caucaz-UE în Marea Neagră. Memorandum semnat la București CITEȘTE ȘI VIDEO Joint-venture între Transelectricile țărilor ce vor să construiască cablul energetic submarin Caucaz-UE în Marea Neagră. Memorandum semnat la București

De la începutul lunii iulie, prin punctul de interconectare de la Ungheni, sunt exportate zilnic aproximativ 1,5 milioane mc. Dacă tendința va continua, până pe 1 octombrie, prin acest punct vor intra în Republica Moldova din România aproximativ 135 milioane mc, mai puțin de o treime din cantitatea pe care ministrul moldovean a anunțat-o ca urmând a fi depozitată în Ucraina.

Numai că, de la aceeași dată, 1 iulie, din România iese către Ucraina un volum de aproximativ 3,8 milioane mc/zi, ceea ce, în ipoteza continuării acestui trend, ar însemna că până pe 1 octombrie, în Ucraina vor intra aproximativ 340 milioane mc.

Asta înseamnă că majoritatea gazului care ajunge în Ucraina via România are ca destinație finală depozitarea sa în vederea livrării către Republica Moldova pe timp de iarnă.

Acestea sunt stocuri comerciale, iar costurile de depozitare sunt extrem de importante.

Potrivit lui Parlicov, prețul mediu al gazului cumpărat este de aproximativ 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, aproximativ 34,4 euro/MWh sau 165 lei/MWh, preț apropiat de cel de 150 lei/MWh de pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM). Diferența este reprezentată probabil de tarifele de transport.

În ceea ce privește stocurile strategice, și nu comerciale, vor fi efectuate de guvernul de la Chișinău în proporție de 50% în România. Jumătate din gazele pe care Republica Moldova intenționează să le înmagazineze pentru a-și asigura securitatea energetică în viitoarea iarnă vor fi achiziționate din și depozitate în România, au anunțat recent oficialitățile de la Chișinău. 

PROIECT Ajutoare de stat pentru viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră, dar și redevență de 1% din valoarea producției, plus taxă de exploatare CITEȘTE ȘI PROIECT Ajutoare de stat pentru viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră, dar și redevență de 1% din valoarea producției, plus taxă de exploatare

Cum stocurile de securitate totale a Republicii Moldova se ridică la 50 de milioane metri cubi (aproximativ 530 GWh), rezultă că în depozitele din România vor fi înmgagazinați 25 milioane mc (aproximativ 265 GWh). Volumul este unul redus, reprezentând aproximativ 0,78% din capacitatea de înmagazinare deținută de România, prin Depogaz (deținută de Romgaz) și Depomureș (deținută de Engie), de 33,86 TWh.

Tarifele de depozitare sunt principalul motiv pentru care nu apelează Energocom la spațiile de depozitare din România și le preferă pe cele din Ucraina în ceea ce privește stocurile comerciale.

Potrivit presei de dincolo de Prut, care citează calcule Moldovatransgaz, pentru Moldova cea mai profitabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina, unde prețul este de aproape 3 ori mai redus decât cel din România. Astfel, prețul final pe statele din regiune cu capacități de depozitare este următorul:

Ucraina (503,62 – 531,9 lei moldovenești sau 127-131 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Bulgaria (1.268,89 – 1.782,11 lei modovenești sau 321-451 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

România (1.472,25 – 1.763,34 lei moldovenești sau 373-447 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Slovacia (1.647,37 lei moldovenești sau 417 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Polonia (2.458,64 lei modovenești sau 623 RON pentru o mie de metri cubi pe zi).

În urmă cu 2 luni, Energocom a anunțat că mai are în stoc aproximativ 150 de milioane de metri cubi de gaze naturale din totalul de 600 de milioane procurați în 2022 pentru perioada rece a anului. Gazul rămas în stoc constituie aproximativ 10% din resursele consumate într-un sezon rece.

 

viewscnt
Afla mai multe despre
gazoductul iasi-ungheni-chisinau
romania republica moldova gaze naturale
petrom
omv
romgaz
depogaz
depomureș