Depozitele de gaze autohtone sunt în prezent în proporție de numai 71% pline, un volum cu 15% puncte procentuale mai redus decât cel de la aceeași dată a anului trecut, când gradul de umplere era de 86%, în condițiile în care operatorul de sistem Transgaz estimează o creștere a consumului cu 14% în această iarnă, relevă analiza Profit.ro.
De ce este important Potrivit unui document analizat de Profit.ro, Transgaz estimează că, în perioada noiembrie 2025-martie 2026, consumul intern se va ridica la 7,39 miliarde metri cubi (mc), cu aproape 14% peste cel din iarna 2024/2025 (de 6,49 miliarde mc) și cu 18% peste cel din iarna 2023/2024, respectiv cu o pătrime peste cel din iarna 2022/2023.
Mai este interesant Vestea bună este însă că ritmul zilnic de injectare a gazelor este superior celui de anul trecut. Dacă la începutul lunii august 2024 se introduceau în depozite în medie 130 GWh/zi, în prezent cifra se ridică la peste 160 GWh. De altfel, în 2 sâmbete, pe 19 iulie și pe 2 august, au fost înmagazinate volume record de 195 GWh/zi.
Cum pe 4 august erau deja depozitați 24 TWh (față de 29 TWh la aceeași dată a anului trecut), pentru ca depozitele să fie pline pe 1 noiembrie companiile ar trebui să injecteze zilnic în medie 117 GWh, sub actualul ritm de 160 GWh/zi.
Evoluția volumului de gaz înmagazinat și a ritmului de injectare din ultimul an
Numai că, spre deosebire de iernile trecute, capacitatea de import prin punctul de la Negru Vodă este limitată, în urma licitațiilor organizate, Ucraina și Transnistria rezervând capacități importante, de 2,5 milioane mc, respectiv 2 milioane mc de gaze pe zi. Astfel, din capacitatea zilnică totală de 14,5 milioane mc (156 GWh/zi) de la Negru Vodă, la iarnă, disponibilă pentru furnizorii autohtoni va fi doar o capacitate de cel mult 10 milioane mc (aproximativ 106 GWh/zi).
Și asta fără a lua în calcul Ungaria, care în prezent și ea importă gaze care tranzitează România, via Negru Vodă.
Iar în prezent, gradul de umplere a uriașelor depozite maghiare este de doar 62%, fiind înmagazinați numai 42 TWh, din capacitatea totală de 68 TWh de care dispune Budapesta.
Importurile, exporturile, înmagazinările și producția internă de miercuri, 6 august
Miercuri, de exemplu, în România intrau 13,2 milioane mc de gaze, din care 9 milioane erau exportate, 7,2 milioane mc în Ungaria și 1,8 milioane mc în republica Moldova.
Și asta în condițiile în care OMV Petrom a anunțat o scădere a producției de gaze cu 2,3% în primul trimestru (la 0,79 miliarde mc) și una cu 6,4% în trimestrul al doilea. Pe întreg anul, compania estimează o scădere a producției, ca urmare a declinului natural (îmbătrânirii zăcămintelor), de 3,7%.
Cel mai mare producător autohton, Romgaz, a raportat, la rândul său o scădere cu 0,45% a producției pe primul trimestru (la 1,28 miliarde mc).
Foarte probabil, în zilele mai friguroase din iarna viitoare, România va fi nevoită să importe gaze inclusiv din Ungaria, producția internă de aproximativ 25 milioane mc și extragerile din depozite, limitate de capacitatea tehnică de extragere, neputând acoperi consumul.
Iar prețurile din acest an au fost și, probabil, vor continua să fie, mult mai ridicate decât cele de anul trecut.
În prezent, un MWh de gaze se tranzacționează pe piața spot cu peste 160 lei, însă lunile trecute el a trecut și de 200 de lei, nivel extrem de ridicat pentru perioada de vară.
Iar acesta este doar începutul, anul 2026, când încă nu va începe să producă cel mai important zăcământ de la Marea Neagră, Neptun Deep, urmând a fi cel mai dificil.
Potrivit Transgaz, “în următorii 3-4 ani, în România, se estimează o creștere a consumului de gaze naturale cu circa 10 miliarde metri cubi de gaze naturale, prin construirea centralei electrice de la Mintia cu o capacitate de producție de 1700 MWH și un consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, prin construcția celor două centrale pe co-generare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO, aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWH și un consum de 1,5 miliarde metri cubi gaze naturale, prin finalizarea lucrărilor la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWH și un consum de 1 miliard metri cubi gaze naturale, dar și prin repornirea Combinatului de îngrăsăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale, prin repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an”.
În plus, un consum aditional estimat de 3 miliarde metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde autoritățile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, RepowerEU, sau Programele Guvernamentale, precum Anghel Saligny.
