Guvernul vrea să bată în cuie până în 2031, la nivelul de 11,1 euro/MWh consumat (circa 50 lei/MWh, la cursul actual BNR), povara subvențiilor acordate sub formă de certificate verzi producătorilor de energie din surse regenerabile, resimțită de consumatorii de curent electric pe facturile lor, urmând să ia măsuri pentru a menține impactul în facturi la acest nivel, prin ajustarea și regularizarea anuală a numărului de certificate verzi pe care furnizorii de energie electrică sunt obligați să le cumpere și al căror cost este pasat de către aceștia clienților finali, dar și prin modificarea valorii minime și maxime a certificatelor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Anul acesta, în baza legislației în prezent în vigoare, impactul certificatelor verzi în facturi este estimat la 42 lei/MWh. Pentru anul viitor, în condițiile modificării prin OUG a legii privind sprijinul acordat energiei regenerabile, impactul este estimat în creștere cu 11,9%, la 47 lei/MWh. "Pentru un consumator casnic cu un consum mediu, asta înseamnă o creștere a facturii lunare, față de momentul de față, cu circa 60 de bani", a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu.
La debutul schemei de subvenționare a energiei regenerabile, în 2011, impactul acesteia în facturi era de doar circa 9 lei/MWh, acesta crescând galopant în anii următori, pe măsura dezvoltării masive de capacități de producție de energie verde, stimulată de generozitatea schemei de sprijin.
Valoarea maximă de tranzacționare a unui certificat verde va fi redusă cu peste 36%, de la 55 la 35 euro/certificat, iar cea minimă – cu 7,4%, de la 27 la 25 euro/certificat, se stipulează în draftul de act normativ elaborat de Ministerul Energiei.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Ce a reclamat Guvernul la CC pentru conversia creditelor: incoerență, articole din Constituție încălcate, risc de proces cu băncile Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, Guvernul vizează introducerea unei prevederi prin care se va asigura un efort maxim în factura consumatorului de 11,1 euro/MWh.
"Pentru a asigura menținerea acestui efort, se propune ca, la momentul regularizării cotei de achiziție de certificate verzi, să se aibă în vedere ca impactul în factură să nu fie mai mare de 11,1 euro/MWh consumat. Astfel, în măsura în care, la regularizare, ANRE constată că impactul la consumatorul final este mai mare decât pragul maxim menționat, Autoritatea recalculează cota (cantitatea anuală obligatorie de energie regenerabilă subvenționată prin certificate verzi, ca procent din consumul național de energie – n.r.), în sensul diminuării acesteia, iar numărul de certificate verzi ce constituie obligația de achiziție a furnizorului se va recalcula conform noii cote diminuate. Această măsură, împreună cu cea de modificare a prețului minim și maxim, vor limita apariția tranzacționării la prețul maxim al certificatelor verzi, diminuând posibilitatea creșterii efortului la consumatorul final", se arată în documentul citat.
Din 2013, autoritățile au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți.
Reducerea subvențiilor, cele mai generoase din Europa la debutul schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a continuat și în anii următori, astfel încât, în prezent, organizațiile profesionale ale industriei se plâng că mulți producători de energie verde nu-și mai pot acoperi costurile și intră în insolvență sau faliment. De altfel, puterea instalată totală a capacităților de producție de energie regenerabilă a scăzut cu peste 8% anul acesta, de la 5.142 MW la finalul anului trecut la 4.690 MW la jumătatea lui 2016.
CITEȘTE ȘI Curtea Constituțională face precizări suplimentare: Impreviziunea trebuie dovedită și pentru creditele de dinainte de 2011 la darea în plată "Caracterul de urgență este dat de necesitatea păstrării unui echilibru între gradul de suportabilitate al consumatorilor și efortul financiar al producătorilor pentru menținerea capacităților de producție din surse regenerabile în funcțiune în vederea atingerii țintei asumate. Neadoptarea măsurilor imediate, așa cum sunt reglementate prin prezenta ordonanță de urgență, ar genera disfuncționalități majore cu efecte negative asupra desfășurării activității producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, existând riscul de a fi afectată atingerea țintei României prin închiderea unor unități de producere", se menționează în nota de fundamentare a draftului de act normativ.
Este vorba de ținta asumată de statul român în conformitate cu legislația UE, de a ajunge în 2020 la o pondere de 24% a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie.
La finalul acestui an expiră schema de subvenționare prin certificate verzi a energiei regenerabile instituită în baza legislației în vigoare. Potrivit proiectului de OUG, schema de subvenționare modificată va fi valabilă până în anul 2031. Proiectul a fost elaborat în urma unui studiu de impact cu privire la posibile modificări ale cadrului legislativ privind energia produsă din surse regenerabile, realizat de consultantul independent britanic Economic Consulting Associates.
Astfel, Guvernul vrea să instituie o obligație anuală de achiziție a unui număr constant de certificate verzi, pe o perioadă de 15 ani, începând din anul 2017, denumită cantitate statică de certificate verzi. Executivul o estimează la acest moment la 17.257.720 certificate. Această cantitate statică urmează să fie revizuită din doi în doi ani.
CITEȘTE ȘI În premieră, SUA se abțin la votul asupra unei rezoluții privind embargoul impus Cubei Se intenționează, de asemenea, modificarea duratei de valabilitate a certificatelor verzi, care va fi de la data emiterii certificatului până la data de 31 decembrie 2031, față de 12 luni, cum este în prezent. Prin modificarea propusă, va rămâne un număr de certificate netranzacționate, surplusul putând fi vândut pe toată perioada de funcționare a schemei de sprijin la un preț estimat scăzut.
Altă modificare avută în vedere este extinderea perioadei de amânare de la tranzacționare a unui anumit număr de certificate verzi, instituită de Guvernul Ponta în 2013 și care expiră la finalul acestui an. Extinderea se va face până la data de 31 decembrie 2017 pentru tehnologiile eoliene și micro-hidro și până la data de 31 decembrie 2024 pentru tehnologiile solare.
"Amânarea tranzacționării certificatelor verzi este necesară pentru a asigura un grad mai bun de vânzare a certificatelor verzi participanților la piață. Pentru tehnologiile bazate pe energie fotovoltaică, termenul de amânare este până în 2024, deoarece analizând rata internă de rentabilitate putem observa faptul că există o discrepanță majoră între ratele producătorilor de energie din surse regenerabile. Cea mai mare diferență poate fi observată în anul 2013, an al cărui raport de supracompensare a dus la diminuarea numărului de certificate pentru producătorii ce aveau să își obțină acreditarea în perioada 2014-2016", explică Guvernul.
Se va mări, totodată, perioada de reinserție pentru producătorii din surse eoliene și hidro la 8 ani, începând de la data de 1 ianuarie 2018 până în anul 2025, reinserția fiind făcută în tranșe lunare egale, și la 6 ani pentru producătorii de energie fotovoltaică, începând de la data de 1 ianuarie 2025 până la data de 31 decembrie 2030. Scopul majorării perioadei de reinserție este asigurarea unei introduceri liniare a certificatelor verzi în piața de tranzacționare, în scopul reducerii impactului la consumatorul final și protejării pieței de certificate verzi.
CITEȘTE ȘI RCS & RDS rostogolește datoria cu împrumuturi de valoare însumată de peste 700 milioane euro Foarte important pentru investitorii în regenerabile, certificatul verde va căpăta valoare doar în momentul tranzacționării și nu la momentul emiterii, acesta nereprezentând un instrument financiar. "Această masură este menită să schimbe modul în care certificatele verzi sunt înregistrate contabil, cu atât mai mult cu cât, în modificarea propusă, este posibil ca un certificat să fie înstrăinat la câțiva ani de la momentul emiterii/reinserării. În prezent, certificatele verzi sunt recunoscute ca venit înainte de tranzacționare, fapt ce poate conduce la dificultăți ale fluxului de numerar pentru producător", se spune în nota de fundamentare.
Pe românește, în acest fel, certificatele verzi primite de producătorii de energie regenerabilă nu vor mai fi impozitate cu 16% la momentul emiterii lor, cum se întâmplă în prezent, ci doar în momentul vânzării efective, diferența dintre cele două situații fiind asemănătoare cu cea dintre obligația de plată a TVA la bugetul de stat la emiterea facturii sau la încasarea acesteia..
Guvernul vrea, în plus, să interzică tranzacționările repetate de certificate verzi, cu excepția cazurilor de deficit de certificate, în raport cu cota obligatorie de achiziție, survenite la producătorii de energie regenerabilă. "Această măsură se impune întrucât măsura de ajutor de stat instituită prin Legea nr. 220/2008 vizează producătorii de energie din surse regenerabile și nu posibilele speculații în piața de certificate verzi", afirmă inițiatorul proiectului de OUG.
Se va introduce și obligativitatea furnizorilor de energie de a nu factura consumatorilor finali, în momentul regularizării, un preț mai mare al certificatului verde decât prețul mediu ponderat al tranzacțiilor din piața centralizată de certificate din anul anterior, tot pentru limitarea impactului în factura consumatorului.
CITEȘTE ȘI Iohannis: Nu schimbăm în ajun de alegeri toată arhitectura taxelor numai așa că unul crede că dă bine la popor Într-un raport al Curții de Conturi privind piața de energie publicat în aprilie și care acoperă perioada 2010-2014 se arată că sistemul de tranzacționare a certificatelor verzi, așa cum este el reglementat de legislația în vigoare, prezintă disfuncționalități și permite obținerea de profituri nejustificate, în detrimentul consumatorilor, care suportă pe facturi costurile acestor subvenții acordate producătorilor de energie regenerabilă.
De exemplu, Curtea de Conturi a constatat efectuarea de tranzacții de energie electrică, respectiv certificate verzi, între operatori economici din același grup, cu acționariat comun, respectiv vânzarea de către producătorii de energie regenerabilă către furnizori a energiei la preț scăzut față de prețul de pe bursă și achiziția de către acești furnizori de la aceiași producători a certificatelor verzi la un preț ridicat față de prețul de tranzacționare din perioada respectivă practicat pe bursă. Efectul acestor tranzacții, potrivit instituției, constă în majorarea valorii certificatelor verzi introduse în facturile consumatorilor finali, având în vedere faptul că, anual, furnizorii de energie introduc integral valoarea certificatelor verzi achiziționate în facturile consumatorilor finali.
În plus, potrivit unui proiect recent de ordin al ANRE, producătorii de energie din surse regenerabile beneficiari de subvenții pe bază de certificate verzi, suportate pe facturi de toți consumatorii de energie din România, vor avea obligația de a permite accesul la instalațiile proprii angajaților Transelectrica și ai distribuitorilor de energie la rețelele cărora sunt racordați pentru ca aceștia să sigileze contoarele de măsurare a cantității de energie produsă, în baza căreia se stabilește numărul de certificate verzi cuvenite centralelor eoliene, fotovoltaice și pe biomasă, precum și microhidrocentralelor.
Deținătorii de centrale electrice producătoare de energie regenerabilă se tem că producția lor își va pierde accesul prioritar în rețelele electrice după modificarea recentă a Legii energiei, ceea ce, susțin ei, contravine legislației europene în vigoare, și avertizează că modificările la lege ar constitui o formă mascată de ajutor de stat pentru termocentralele pe cărbune, care poate duce la declanșarea de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement împotriva României. Camera Deputaților a adoptat foarte recent, în unanimitate, un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale a cărei principal elemente de noutate este că permite, practic, producătorilor de energie controlați de stat, cu prețuri competitive pe piață, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, să-i "subvenționeze" pe cei cu costuri mari de producție, cum ar fi termocentralele din cadrul Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara, prin legiferarea posibilității de încheiere a unor contracte bilaterale prin care să-și vândă energia produsă "la pachet", fie pe piața internă, fie la export.
Pe de altă parte, avântul de până anul acesta al producției de energie regenerabilă, cu acces prioritar la rețeaua electrică și subvenționată masiv, a creat însă probleme marilor producători de energie pe cărbune, Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Acestea erau oricum ineficiente și aveau costuri mari de producție, ceea ce le împiedica să vină cu prețuri atractive pe piața de energie, însă acest aspect a fost agravat de prețurile infime pe care își permiteau să le practice operatorii de centrale eoliene și solare, grație certificatelor verzi primite în baza legislației în vigoare și decontate de consumatori.
