România ar putea exporta gaze naturale și în Serbia, după începerea producției offshore din Marea Neagră și finalizarea secțiunii românești a gazoductului Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA), operatorul sistemului național de transport, Transgaz, având în plan construirea unei conducte de interconectare cu țara vecină în lungime de 80 de kilometri, pe direcția Arad - Mokrin, al cărei cost este estimat în prezent la 43 milioane euro.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
"Pentru creșterea gradului de asigurare a securității energetice în regiune, România are în vedere încheierea unui memorandum de înțelegere cu Serbia pentru construirea unei conducte de interconectare. Varianta analizată de export gaze naturale spre Serbia este de preluare a gazelor naturale din viitoarea conductă BRUA. Cel mai apropiat punct al conductei BRUA de granița dintre România și Serbia este localitatea Mokrin, zona Arad", se arată într-un document recent al Transgaz.
Ideea este mai veche, fiind discutată, de exemplu, în 2011 de oficialitățile din cele două state, în cadrul unei vizite la Belgrad a președintelui de atunci al României, Traian Băsescu. Acum însă, Transgaz a inclus proiectul, cu detalii, estimări de costuri și termene de execuție, în planul său de dezvoltare pe termen lung.
Proiectul constă în construirea unei conducte de interconectare a sistemului național românesc de transport gaze naturale cu sistemul similar din Serbia, pe direcția Arad – Mokrin, în lungime de aproximativ 80 de kilometri. Cea mai mare parte a conductei, în lungime de 74 de kilometri, ar urma să se afle pe teritoriul României. Planul include și o stație de măsurare a gazelor, urmând să se decidă unde va fi amplasată, în România sau Serbia. Capacitatea de transport a conductei de interconectare va fi între 1 și 1,6 miliarde de metri cubi pe an, în funcție de presiunea din conductele sârbești.
În documentul Transgaz se estimează că studiul de fezabilitate pentru proiect va fi elaborat în 2021 și că lucrările de construcție vor fi demarate în 2024, punerea în funcțiune a noii conducte fiind planificată pentru 2025. Costurile totale sunt estimate la 43 milione euro, din care 37 milioane euro secțiunea de conductă de pe teritoriul României, 3 milioane euro secțiunea din Serbia și alte 3 milioane euro stația de măsurare a gazelor.
"Menționăm că exportul de gaze naturale spre Serbia se va realiza după finalizarea proiectului BRUA. În situația în care gaze naturale vor fi preluate din Serbia spre România, acestea pot fi direcționate la consum în zona Timișoara – Arad, prin conducta Horia – Mașloc – Recaș", se mai arată în documentul citat, în care se precizează totodată că Transgaz nu a luat încă decizia finală de investiție cu privire la acest proiect.
În prezent, Serbia este extrem de dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom, care asigură peste 80% din consumul țării vecine.
Deocamdată, pe termen mai scurt, Belgradul este mai interesat chiar de întărirea legăturilor cu Gazprom, premierul Aleksandar Vucic declarând săptămâna aceasta în China că Serbia ar dori să importe gaze rusești prin gazoductul Turkish Stream, planificat de Gazprom și la care lucrările au început recent. Pentru asta, se are în vedere construirea unei conducte de interconectare cu Bulgaria, cu termen de finalizare în 2019.
Serbia, care aspiră la aderarea la UE, riscă să fie sancționată pentru faptul că acordul său de import de gaze din Rusia, semnat cu Kremlinul în 2012, ar încălca legislația europeană. Acordul prevede că gazele livrate de ruși Belgradului pot fi utilizate exclusiv în Serbia, în timp ce normele UE interzic restricționarea re-exportării gazelor în spațiul comunitar.
