Unul dintre cei mai mari distribuitori de carburanți din Ucraina și cel mai important contribuabil din domeniu la bugetul de stat, OKKO, intenționează să achiziționeze o rafinărie în țările vecine. Compania a purtat deja negocieri pentru achiziția unei astfel de rafinării, însă a fost refuzată, a declarat CEO-ul companiei, Vasil Daniliak, într-un interviu publicat în Forbes Ucraina, fără a preciza în ce țară era situată aceasta.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: Ucraina se învecinează cu Rusia, Belarus, Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Achiziționarea unei rafinării în Rusia sau Belarus este exclusă din motive geopolitice, iar cele două rafinării existente în Ungaria și Slovacia aparțin Mol, care n-are niciun motiv să vândă, putând importa în continuare țiței rusesc.
Similar și în cazul Poloniei, care mai degrabă este interesată de achiziționarea de rafinării în regiune, cea mai importantă companie locală, Polski Koncern Naftowy Orlen SA (PKN Orlen), prezentând în urmă cu 2 ani o ofertă de cumpărare a Petromidia, ofertă considerată, potrivit presei kazahe, mult prea redusă de KMG, proprietarul rafinăriei.
În România mai sunt active rafinăriile Vega (tot a KMG, însă pe petrochimie), Petrobrazi (a OMV Petrom), Petroltel (Lukoil), iar Rafo (proprietar Roserv Oil, parte a grupului feroviar Grampet, deținut de oamenii de afaceri Gruia Stoica și Vasile Didilă) este în prezent utilizată ca spațiu de depozitare carburanți.
Singurele rafinării din regiune care par fi de vânzare sunt cele ale Lukoil, Petrotel din România și Burgas din Bulgaria, cu atât mai mult cu cât din 2024 expiră scutirea acordată de UE bulgarilor la importul de țiței rusesc. Este însă exclus, din motive geopolitice, ca rușii să le vândă direct ucrainenilor. Iar o eventuală vânzare a acestora este condiționată și de preluarea stațiilor pe care Lukoil de deține în cele 2 state.
"Nu vizăm neapărat o extindere, cât integrarea pe verticală. Suntem interesați de rafinăriile din țările vecine cu Ucraina", a răspuns Daniliak la o întrebare a Forbes Ucraina referitoare la planurile de extindere a companiei pe piețele externe.
Potrivit CEO-lului OKKO, compania a purtat negocieri pentru achiziția unei astfel de rafinării, dar a fost refuzată.
Anul trecut, marjele de rafinare au fost unele ridicate, ceea ce au dus la profituri excedentare, așa că proprietarii acestora nu prea vor să le vândă acum, a explicat Daniliak.
OKKO deține o rețea de 420 de stații de alimentare în Ucraina și este, potrivit propriului site, cel mai mare contribuabil din domeniu la bugetul de stat, în 2021, achitând peste 1,6 miliarde de hrivne taxe și impozite.
În august 2018, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a percheziționat mai multe birouri ale companiei din Kiev și Lviv sub suspiciunea de finanțare a auto-intitulatelor guverne proruse din estul Ucrainei. Principalul acționar al companiei, Vitalii Antonov, a negat acuzațiile, afirmând că OKKO a pierdut 8% din active (80 de milioane de dolari), ca urmare a ocupării Donbasului și Crimeei de forțele pro-ruse.
Ucraina nu mai are în prezent nicio rafinărie funcțională, în urma bombardamentelor rusești, fiind dependentă 100% de importuri.
Profit.ro a anunțat că România a devenit cel mai mare furnizor de combustibili pentru Ucraina, după atacarea țării de către Rusia, în contextul în care statul vecin a fost nevoit să-și reorienteze rapid mare parte dintre schimburile comerciale. Combustibilii sunt esențiali pentru desfășurarea acțiunilor militare, pentru funcționarea economiei, dar și pentru a acoperi căderile sistemului energetic ucrainean, supus unor atacuri tot mai dese și mai puternice.
Exporturile României de combustibili către Ucraina au crescut anul trecut de 30 de ori și au ajuns la aproape 1 milion de tone (983.404 tone), în timp ce alte 251.303 tone de combustibili au tranzitat România spre Ucraina, de 96 de ori mai mult față de anul 2021.
