Guvernul va avea și anul acesta un necesar brut de finanțare ridicat, de circa 127 miliarde de lei, după ce anul trecut necesarul de împrumut al statului s-a situat la 143,5 miliarde lei, o sumă record. Pentru deficitul bugetar de 7% din PIB, nivel țintit în 2021 de Guvern potrivit declaraților premierului Florin Cîțu, sunt necesare finanțări de 79,5 miliarde de lei, în timp ce pentru rostogolirea datoriilor mai vechi ce ajung la scadență este nevoie de circa 48 de miliarde de lei. Suma împrumutată efectiv anul trecut s-a situat la circa 163 miliarde lei.
Suma de 127 miliarde de lei ar fi suficientă pentru a plăti lunar, timp de un an, 3.343 lei unui număr de 3,16 milioane de persoane. Salariul net de 3.343 de lei, aferent lunii octombrie, este cel mai recent publicat de INS. Comparația este simplistă, întrucât statul are și alte cheltuieli pe lângă salariile bugetarilor. precum pensii, investiții și altele, inclusiv plata datoriilor mai vechi, dar indică amploarea nivelului la care Guvernul a ajuns cu împrumuturile în contextul pandemiei de coronavirus.
Pe lângă împrumuturi, statul are, însă, și venituri estimate pentru 2020 la 337 miliarde lei, 32,2% din PIB, din care 298 miliarde de lei, 27,4% din PIB, din economie, iar 39 miliarde lei din fonduri nerambursabile.
De ce este important: Procesul în care statul se împrumută pentru a achita datorii vechi se numește rostogolire. Datoria aceasta pentru refinanțarea datoriei ce ajunge la scadență nu crește totalul datoriei publice, întrucât stinge datorii mai vechi. Pe de altă parte, statul împrumută într-un an și pentru finanțarea deficitului bugetar, sumă care se adaugă la datoria publică. Totalul împrumuturilor pentru deficit și al împrumuturilor pentru rostogolirea datoriei vechi reprezintă necesarul brut de finanțare, cât are nevoie Guvernul să împrumute în cursul unui an. Suma împrumutată efectiv depinde de cum evoluează în cursul anului deficitul comparativ cu ținta anunțată, de eventuale prefinanțări existente din anii trecuți, precum și de prefinanțări pe care Ministerul Finanțelor le face pentru anul următor. Prefinanțarea este o sumă împrumutată de stat peste necesarul din anul respectiv pentru a profita de o oportunitate de moment, de exemplu dobânzi bune în piață, și lăsată în conturi pentru anul următor.
Suma împrumutată în 2020, de 163,8 miliarde lei, acoperă plata lunară a 3.343 lei timp de un an către un număr de peste 4 milioane de persoane. În octombrie, câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.343 lei.
Din cele circa 48 miliarde de lei necesar de refinanțare pentru 2021, cea ma mare parte sunt obligațiuni ce ajung la scadență.
Suma pentru deficitul bugetar, de 79,5 miliarde de lei, a fost calculată prin aplicarea procentului de 7% la un PIB estimat de 1.135,3 miliarde lei pentru 2021, conform celei mai recente prognoze a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pe baza căreia Guvernul a derulat cea mai recentă rectificare bugetară.
Pentru 2020, dacă Guvernul reușește să se încadreze în ținta de deficit de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), necesarul brut de finanțare este de 143,5 miliarde lei. Volumul datoriei de refinanțat în 2020 a fost de circa 47,5 miliarde lei.
Suma de 163,8 miliarde lei nu include împrumuturile prin programul Tezaur și cele directe de la instituții financiare internaționale, precum BM și BERD, aferente lunilor noiembrie și decembrie, întrucât informațiile respective nu au fost publicate, încă, de autorități.
Totalul de 163,8 miliarde lei depășește necesarul brut de finanțare de 143,5 miliarde lei din 2020. Cel mai probabil, în linie cu mesajele transmise de ministrul Finanțelor de anul trecut și actual premier, Florin Cîțu, diferența se regăsește în rezerva de valută (buffer) aflată la dispoziția Ministerului Finanțelor.
Conform obiectivului de a avea o rezervă de valută care să acopere 4 luni din necesarul brut de finanțare, pentru anul trecut rezerva de valută trebuia să se situeze, calculată în lei, la 47,8 miliarde lei, iar pentru 2021 la 42,3 miliarde lei.
Rezerva de valută permite Ministerului Finanțelor să evite eventuale volatilități de dobânzi și cerere pentru emisiunile de obligațiuni ale statului.
