Banca Națională a României a păstrat neschimbate dobânzile, în condițiile în care se așteaptă la accelerarea inflației în perioada următoare.
BNR a păstrat la 6,5% rata dobânzii de politică monetară, nivel stabilit încă din august 2024. Au fost păstrate neschimbate și dobânzile facilităților permanente, în linie cu așteptările analiștilor.
Inflația a depășit deja estimările băncii centrale, ajungând la 5,7% pe an în iunie, față de o valoare de 5,1% în prognoza Raportului asupra inflației din mai, care la acel moment a fost realizat fără a lua în calcul creșterile de taxe și accize de la 1 august.
Creșterea recentă a inflației este atribuită de BNR scumpirii alimentelor și combustibililor.
Mai mult, rata inflației ar fi trebuit să coboare la 4,6% la finele anului curent, însă analiștii văd inflația mai degrabă în intervalul 7,5-8% pe an. BNR menționează un „amplu salt” al inflației în trimestrul al treilea din acest an, „sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor”.
Inflația ar urma să scadă apoi în următoarele trei trimestre „relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă”. În T3 2026 ar urma să scadă mai abrupt, pe fondul unui efect de bază, și va intra apoi gradual în țintă, la finele celor opt trimestre.
Ca factor care va contribui la descreșterea inflației începând cu a doua jumătate a lui 2026, BNR arată spre intensificarea „presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată”, care vor fi mai puternice decât cele din proiecția curentă, „în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”.
Noua prognoză va fi publicată în Raportul de inflație din 12 august, aprobat în ședința Consiliului de Administrație de astăzi.
BNR se așteaptă la o creștere „modestă” a economiei în T2 din acest an, după o evoluție de asemenea slabă în primul trimestru, când economia a stagnat.
Dacă măsurile fiscale sunt așteptate să ducă la încetinirea creșterii economice, acestea au adus însă o „normalizare” în piața financiară, notează BNR, prin scăderea cotațiilor interbancare de dobândă, scăderea randamentelor la titlurile de stat și stabilizarea cursului euro/leu.
Pe de altă parte, riscurile dinspre zona fiscală nu au dispărut, avertizează BNR.
„Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv”, notează banca centrală.
Din plan extern, riscurile vin dinspre războiul din Ucraina, dinspre situația din Orientul Mijlociu, „dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale - de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional -, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE”.
În piața muncii, BNR subliniază scăderea efectivului salariaților din economie în aprilie și mai, dar și scăderea ratei șomajului în trimestrul al doilea. Totodată, dinamica salarială s-a redus lent, în timp ce intențiile de angajare și deficitul de forță de muncă raportat de companii s-au redus.
