Statul, prin lipsa de personal specializat din domeniul IT, este captivul firmelor pentru că nu are uneori oameni suficient de competenți pentru a emite solicitări corecte către firme și nu are nici capacitatea de a interpreta corect ce livrează firmele private, de aceea trebuie să ia măsuri pentru a păstra specialiști din IT, a declarat joi, pentru News.ro, ministrul Comunicațiilor, Delia Popescu.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
În luna iulie a anului trecut, Curtea de Conturi a publicat un raport potrivit căruia Ministerul Comunicațiilor s-ar afla într-o stare de captivitate în raport cu firma de IT Siveco.
Potrivit raportului, ministerul nu ar fi solicitat codul sursă al aplicației de eLearnig numită eAcademie, astfel că trebuie să se adreseze firmei pentru orice tip de modificare.
Firmele Siveco, Teamnet și UTI se află în fruntea listei contractelor IT din bani publici, cele trei firme primind circa 1 miliard de lei de la stat în ultimii patru ani, potrivit unei liste publicate de către Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR) în luna mai a acestui an.
Siveco este lider autoritar în acest clasament, câștigând 62 de contracte în perioada 2011-2015, încheiate cu 40 de autorități contractante, a căror valoare a fost de 430,1 milioane lei (96 milioane euro). Irina Socol, fostul președinte al companiei, a fost condamnată definitiv la doi ani și șase luni de închisoare cu executare, de Curtea de Apel București.
Ministrul Comunicațiilor consideră că statul ar trebui să ia mai multe măsuri pentru a putea să păstreze specialiști IT și a nu mai ajunge într-o stare de captivitate în raport cu firmele private.
CITEȘTE ȘI Facebook a avertizat că avansul veniturilor va încetini în T4; acțiunile au scăzut cu 8,5% ”Statul, prin lipsa de personal specializat, este într-un fel captivul firmelor pentru că, neavând personal specializat, nu poți să emiți solicitări concrete și corecte de dezvoltare către firme și nici nu ai capacitatea de a interpreta ce-ți livrează piața privată”, a transmis Delia Popescu, la solicitarea News.ro.
Totodată, ministrul consideră că, pentru încurajarea start-up-urilor, trebuie eliminată bariera de 10.000 de dolari de venit per angajat, condiție impusă firmelor care vor să obțină scutire de la plata impozitului pe salariu pentru angajații lor.
În replică, reprezentanții Siveco Romania transmit că este vorba de confuzia între două opțiuni importante pe care orice cumpărător de software le are la dispoziție: de a cere o dezvoltare soft de la zero sau de a achiziționa licențe de utilizare a un produs existent (soft „de pe raft”). În primul caz, clientul suportă integral costurile cu dezvoltarea și mentenanța produsului, și în schimb primește drepturi depline de proprietate asupra acestuia. În cazul al doilea, firma de soft suportă costurile investiției, pe care apoi le distribuie între clienți multipli, fiecare având însă doar drepturi de utilizare. Alegerea pe care o face cumpărătorul depinde de natura proiectului și de rațiuni de eficiență economică.
În proiectul e-Academie, compania arată că a ofertat produsul AeL – un Learning Management System (LMS) pe care l-a dezvoltat începând cu anul 2000. La
data proiectului e-Academie, AeL ajunsese la versiunea 5, era demult înregistrat la ORDA în multiple variante și avea milioane de utilizatori în România și alte țări din Europa, Asia și Africa. În consecință, ministerul a cumpărat dreptul de a-l utiliza, nu proprietatea intelectuală a produsului.
Compania mai precizează că raportul Curții de Conturi citat interpretează eronat această achiziție și, în consecință, induce o concluzie falsă, aceea potrivit căreia ”Ministerul Comunicațiilor s-ar afla într-o stare de captivitate în raport cu firma de IT Siveco”, și reiterează importanța instruirii inspectorilor de conturi care analizează proiecte software în problematica vizând aspectele legale ale proprietății intelectuale, modalitățile tipice de licențiere, caracteristicile serviciilor de dezvoltare software etc.
În iulie 2015, Guvernul a implementat o măsură care scutește de la plata impozitului pe salarii românii care creează programe de calculator.
Condiția este ca firma respectivă să obțină un venit din comercializarea softurilor de cel puțin 10.000 dolari pentru fiecare angajat în anul fiscal prcedent. Această măsură dezavantajează însă firmele nou-formate, care nu pot raporta încă veniturile respective pentru a obține această facilitate fiscală.
