Agroland Group se află în mijlocul unei dinamici intense, mizând pe potențialul agrifood-ului românesc într-un context european din ce în ce mai restrictiv. Horia Cardoș, CEO și fondator al companiei, arată la Profit Piața de Capital.forum - Ediția a V-a că România ar putea deveni unul dintre principalii furnizori de ouă pentru consum și industrie în Europa, în timp ce cererea se află într-o creștere accelerată și oferta este tot mai dificil de acoperit.
Conferința, transmisă în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizată cu sprijinul Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Auchan, Bursei de Valori București, Hidroelectrica, Infinity Capital, Lion Capital, Meta Estate, ROCA Investments, Salt Bank
„Noi am început businessul Agroland acum aproape 30 de ani, ca retaileri, iar astăzi avem 250 de magazine pentru grădină și animale. În timp am adăugat două noi divizii – agribusiness și produse de food”, a declarat Horia Cardoș în cadrul evenimentului Profit Piața de Capital.forum.
Deși compania a ales diversificarea, Cardoș spune că totul rămâne într-o singură linie strategică: agrofood.
Seceta și prețurile mici au fost marile provocări ale ultimilor doi ani pentru agribusiness, însă Cardoș subliniază că, în ciuda unor recolte bune în 2024, prețurile vor rămâne reduse.
Această situație creează, paradoxal, un avantaj pentru procesatori: „Preluăm cereale de la fermierii noștri, le ducem în fabricile noastre de furaje, unde obținem un preț foarte competitiv, ducem aceste furaje în fermele noastre, producem ouă de consum la preț foarte competitiv și suntem capabili să exportăm.”
Agroland are în prezent aproximativ 300.000 de găini în producție și o capacitate de 250.000 de ouă pe zi. O parte importantă a activității companiei este trading-ul:
„Am reușit o investiție în stația de sortare și ambalare ouă și facem destul de mult trading. Cumpărăm de la fermierii mai mici și exportăm în Europa.
Exportăm la prețuri mai bune decât vindem la marii retaileri din România. Din păcate, nu găsim suficiente ouă. Cererea în Europa este foarte mare, iar în SUA situația este și mai complicată. Este o criză a ouălor în toată lumea, consumul crește accelerat.”
În ultimele luni, Agroland a prelucrat lunar circa 10 milioane de ouă, dintre care 6-7 milioane provin din producția proprie, restul fiind cumpărate și reexportate. Însă provocarea rămâne capacitatea limitată de producție la nivel european:
„În Europa de Vest nu se mai pot înființa ferme, din considerente de mediu. Producătorii sunt încurajați de guverne să-și închidă fermele. Vom avea un mediu curat, dar nu vom avea ce să mâncăm. Ne ducem într-o direcție care, din punctul meu de vedere, se va schimba în următorii 2-3 ani.”
În acest context, România și Polonia ar putea deveni pilonii principali de aprovizionare cu ouă ai Europei: „Generațiile tinere mănâncă mult mai multe ouă decât cele mai în vârstă. E o proteină de calitate, este ieftină și, în perioade de criză, atât ouăle, cât și carnea de pasăre înregistrează o creștere a consumului. Agroland, împreună cu alți câțiva mari producători, investește activ în creșterea capacității.”
Referindu-se la parteneriatul cu fermierii români, Cardoș estimează o revenire în sectorul agricol: „Avem 600 de clienți activi în zona fermelor agricole. Ne așteptăm ca acești fermieri să-și revină după ultimii doi ani dificili și sunt convins că agricultura va aduce din nou un plus în economie.”
Retailul rămâne în continuare motorul principal al grupului Agroland, cu o pondere de 60% în business. „Creștem în fiecare an, atât organic, cât și prin deschideri. Anul acesta probabil că vom închide cu 20 de magazine noi”, a precizat CEO-ul.
Compania se extinde tot mai mult în parcurile comerciale, un canal strategic de dezvoltare: „Suntem deja prezenți în 18 asemenea parcuri. Suntem un client preferat. Modelul nostru de business pe segmentul grădină și animale este mai eficient decât un pet shop și s-a dovedit a fi cel mai dinamic din Europa de Vest.”
În ciuda provocărilor legate de resurse, reglementări și piața internațională, Cardoș rămâne optimist: „Avem niște provocări, dar multe dintre ele sunt bune.”
