Statul s-ar putea să fi trecut cu datoria publică peste pragul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie, în contextul în care în februarie nivelul datoriei raportate s-a situat la 990,8 miliarde de lei, iar statul se împrumută în ritm alert din cauza deficitelor bugetare mari, a anunțat directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, la Profit Piața de Capital.forum - Ediția a V-a.
VEZI MAI JOS ȘI CE SE ÎNTÂMPLĂ CU FIDELIS
Conferința, transmisă în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizată cu sprijinul Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Auchan, Bursei de Valori București, Hidroelectrica, Infinity Capital, Lion Capital, Meta Estate, ROCA Investments, Salt Bank
."E un ritm foarte mare să adaugi câte 130-135 de miliarde an de an la datorie. Enorm. Nu poți să mergi în ritmul ăsta....prea mult, iar noi mergem de șase ani, într-un ritm destul de acelerat", a semnalat acesta.
Cea mai recentă statistica privind datoria, statului conform standardelor UE, publicată de către Ministerul Finanțelor vizează luna februarie, când datoria guvernamentală s-a situat la 990,84 miliarde lei, 56,3% din PIB.
"Nu cred nici în martie, s-ar putea în aprilie sări (de pragul de 1.000 de miliarde de lei, n.r.). Deci o să venim, cred că chiar astăzi o să publicăm raportul de martie, nu o să dau cifra atât cât nu e publicată, deontologic nu e corect, dar e foarte aproape de ceea ce a fost în februarie.
Deja am sărit de 56% în februarie, ca pondere în PIB. Trebuie să finanțăm încă un deficit mare, stocul, expunerea, practic stocul de datorie crește. De asta, dincolo de agenții de rating, de Comisie și așa mai departe, nu e sustenabil pentru noi, în general, să creștem stocul ăsta de datorie, în ritmul ăsta. E un ritm foarte mare să adaugi câte 130-135 de miliarde an de an la datorie. Enorm. Nu poți să mergi în ritm ăsta....prea mult, iar noi mergem de șase ani, într-un ritm destul de acelerat.
Necesarul de finanțare pentru acest an al Guvernului este de 232 miliarde de lei, din care 134,7 miliarde lei rezprezintă deficitul bugetar (7% din PIB), iar restul rostogolirea datoriei ajunse la plată, comparativ cu anul trecut, când împrumuturile au fost de 252,2 miliarde lei, 152,7 miliarde lei deficit, iar restul rostogolire de datorie veche.
"De fapt, asta e și problema agențiilor de rating. Din matricile lor, România iese bine, iese mai sus decât acolo unde e, iese la BBB, din indicatori, așa cu înrăutățirea fiscală care a fost. Problema este de trend. Deci o problemă care îngrijorează este trendul. Unde te oprești? E un trend de creștere a datoriei și de menținere a unor deficite foarte mari care normal că sunt îngrijoarătoare și asta se coroborează și cu poziția externă. Sunt foarte corelate deficitul bugetar cu deficitul de cont curent. Și atunci vulnerabilitățile astea rămân pe un trend de creștere. Deci important este să reversăm trendul ăsta. Să-l reversăm nu pentru un an, să-l reversăm pentru mai mulți ani", a spus Nanu.
Potrivit șefului Trezoreriei, piețele financiare așteaptă instalarea unui nou guvern și adoptarea unui pqachet de măsuri de ajustare bugetară, iar o evoluție pozitivă pe aceste aspecte ar susține costurile statului cu dobânzile.
"Din punct de vedere al finanțării stăm destul de bine, suntem undeva pe la 52% din necesar, cam 122 de miliarde avem.... echilibrat pe extern și intern, din ceea ce ne-am propus. Am anunțat că un nou eurobond nu o să-l avem în considerare până când nu avem transparența asta pe pachet și pe guvern.
Deci lucrurile, zic eu că s-au așezat și se pot așeza și mai bine. (...) Au fost niște dobânzi în creștere, dobânzi destul de mari pe care nu le-am anticipat în bugetare, să zic. Deci vom avea... Bine, e greu de spus până la sfârșitul anului se mai pot întâmpla multe. Dacă vom avea un pachet (de măsuri de ajustare bugetară, n.r.) credibil, așteptările mele sunt că curba (dobânzilor, n.r.) se va duce în jos. Deci trebuie să vedem.
Dar până în momentul de față am suferit. Am suferit puțin și din cauza incertitudinii și din perspectiva emiterii de bonduri pe termene mai lungi. Am emis mult mai mult scurt decât ne așteptam până în momentul de față, pentru că am avut o lună ianuarie și o lună mai foarte volatile, foarte incerte. Și atunci ne-am adaptat", a afirmat Nanu.
Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere accelerată a cheltuielilor cu dobânzile în primele patru luni din 2025, cu un cost de 20,4 miliarde de lei, în creștere cu 48% comparativ cu 13,8 miliarde lei în prinele patru luni de anul trecut.
Împrumuturile de la populație "au mers foarte bine", spune Nanu, fiind deja la 24 miliarde de lei. Cum incertitudinile politice au pus presiune pe Ministerul Finanțelor să se împrumute de la investitori pe termen scurt mai mult decât avea în plan, o consecință a fost să renunțe la maturitatea de 1 an din cadrul emisiunilor Fidelis, astfel încât să nu încarce cu sume mari la rostogolirea datoriei anul următor.
"Programul Tezaur a mers puțin mai bine decât Fidelis, am lansat varianta online, care este foarte de succes, vedem o grămadă de cereri acolo și dinspre diaspora, de fapt ăsta a fost și scopul acelei aplicații, să permitem... și Diasporei să investească în Tezalur. Am emis în programul de retail, e un program foarte bun, dar vine cu un risc, riscul acela al unui rollover mai mare. Pentru că maturitatea asta de un an, dacă ați văzut acum...
Am renunțat la maturitate de un an. Am renunțat pentru că Fidelis are avantajul tranzacționării. Și am zis, că în Fidelis nu e atât de necesară maturitatea de un an pentru că omul poate să facă exit. În Tezaur poate și acolo să facă exist, îl cumpărăm noi în Trezorie, dar nu e atât de avantajos ca în Fidelis în sensul că dacă ai un bond mai lung, îți pierzi cupoanele. Deci ăla e un instrument mult mai buy and hold decât Fidelis", a declarat Nanu.
Fidelis cu maturitate de un an nu va reveni o perioadă în emisiunile Ministerului Finanțelor.
"Fidelis la un an? Dacă merg lucrurile ok și așa cum arată din primele zile, se desfășoară ok. Adică doi ani nu e o diferență foarte mare mare de de un an. Dar chiar și termenele scurte sunt destul de sus, mult mai sus față de ce eram la începutul anului, cam cu 50 de puncte de bază, deci de asta am mers pe split-ul ăsta, am lăsat anul în Tezaur, dar în Fidelis pentru o perioadă nu o să mai emitem anul, tocmai să nu ne împovărăm prea mult pentru anul viitor, din perspectiva rolloverului. Deci cam astea au fost aspectele negative la începutul acestui an și din perspectiva eurobondurilor.
N-am avut buget, a trebuit să așteptăm bugetul, acum trebuie să așteaptăm guvern, trebuie sa așteptăm un pachet (de măsuri, n.r.), am avut tot felul de constrigeri care, într-un an normal, nu erau", a declarat șeful Trezoreriei Statului.
Au fost niște dobânzi în creștere, dobânzi destul de mari pe care nu le-am anticipat în bugetare, să zic. Deci vom avea... Bine, e greu de spus până la sfârșitul anului se mai pot întâmpla multe. Dacă vom avea un pachet (de măsuri de ajustare bugetară, n.r.) credibil, așteptările mele sunt că curba (dobânzilor, n.r.) se va duce în jos.
Deci trebuie să vedem. Dar până în momentul de față am suferit. Am suferit puțin și din cauza incertitudinii și din perspectiva emiterii de bonduri pe termene mai lungi. Am emis mult mai mult scurt decât ne așteptam până în momentul de față, pentru că am avut o lună ianuarie și o lună mai foarte volatile, foarte incerte. Și atunci ne-am adaptat.
