În micul magazin alimentar unde lucrează, în sectorul 6 din Budapesta, Laszlo Jonasz nu se poate opri din vorbit. Bărbatul în vârstă de 54 de ani își întâmpină clienții unul câte unul, în timp ce își descarcă ofurile despre ravagiile inflației.
„Oamenii cumpără mai puțin și compară sistematic prețurile. Cinematografele și teatrul au devenit un lux, iar chiriile au crescut vertiginos”, ne explică Jonasz, care plătește acum o chirie de 280.000 de forinți (708 euro) pentru 65 de metri pătrați în capitală, inclusiv utilitățile, relatează Le Monde, citată de Rador Radio România.
Această creștere este în concordanță cu datele Biroului Central de Statistică al Ungariei, care a constatat că prețul închirierii unui apartament în țară s-a dublat între 2015 și 2025. Pentru acest cap de familie care are trei locuri de muncă, nu există nicio îndoială: „Ungaria merge înapoi”.
La câțiva metri distanță, la un mic aprozar, clienții devin și ei tot mai rari: „Legumele răscoapte (și mai ieftine) sunt tot mai populare, dar unii preferă să meargă la Lidl, unde prețurile sunt imbatabile”. În capitala Ungariei, unde facturile la restaurante se apropie de cele ale localurilor pariziene, observația generală este: viața devine din ce în ce mai scumpă. Inflația cumulată din 2020 și până azi a ajuns la 50%. După ce a atins un vârf de aproape 26% în iarna anului 2023, aceasta s-a situat la 4,3% în iulie 2025 față de iulie 2024, dublu față de cei 2% înregistrați în zona euro. La aceasta se adaugă volatilitatea forintului, moneda maghiară, care deși s-a stabilizat în ultimele luni, a scăzut sub pragul simbolic de 1 euro pentru 400 de forinți.
„Suntem în stagflație”
Nu este surprinzător, așadar, că Ungaria se clasează pe ultimul loc printre cei 27 de membri ai Uniunii Europene în 2024 în ce privește consumul pe cap de locuitor, în echivalent putere de cumpărare, potrivit Eurostat. Aceasta este cu 30% sub media europeană și cu 34% sub Franța. „Aceasta este o problemă reală, deoarece 45% din veniturile fiscale provin din consum”, subliniază economista Dora Györffy, profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta. Prim-ministrul naționalist Viktor Orban, care a guvernat continuu din 2010, a majorat TVA-ul la 27% în 2012, a redus impozitul pe profit la 9%, una dintre cele mai mici cote din UE, și a introdus un impozit pe venit fix de 16%, de care sunt scutiți un număr tot mai mare de contribuabili, începând cu mamele cu doi copii sau mai mult și tinerii sub 25 de ani.
Dar dincolo de consum, întreaga economie maghiară s-a oprit. În al doilea trimestru al anului 2025, creșterea anuală a produsului intern brut (PIB) a fost de doar 0,2%, potrivit Eurostat, clasând Budapesta pe penultimul loc dintre cele 27 de state membre ale UE, puțin înaintea Austriei și mult în urma țării vecine, România, cu 2,1%, și a mediei europene, de 1,5%.
„Economia maghiară stagnează din 2022, iar inflația este mai mare decât în alte părți ale Europei. Așadar, în practică, ne confruntăm cu o stagflație”, notează dna Györffy. Potrivit acesteia, motoarele creșterii sunt epuizate. Țara suportă greul încetinirii industriei auto din Europa, chiar dacă acest sector reprezenta aproximativ 9% din PIB-ul Ungariei în 2023. Modelul de dezvoltare al țării, dependent de investițiile străine atrase de forța de muncă ieftină și stimulat de subvențiile publice, și-a atins limitele.
Zeci de concedieri
Cu toate acestea, același model a fost aplicat în cazul dezvoltării recente a industriei bateriilor electrice, în speranța de a alimenta marii producători de automobile cu sediul în Ungaria, precum Opel, Audi, Mercedes și Suzuki. La începutul anilor 2020, Ungaria se angajase într-o cursă frenetică pentru a deveni un producător mondial major al acestor baterii. Un sector care dă în prezent semne de încetinire și deci nu cruță filiala maghiară a CATL, gigantul chinez și numărul unu mondial în domeniul bateriilor auto.
În iunie, presa independentă maghiară relata că grupul, care construiește în prezent cea mai mare fabrică europeană la Debrețin, în estul țării, a trecut la concedierea a zeci de persoane și pare să fi suspendat construcția celei de-a doua unități. „Implementarea celei de-a doua faze nu a fost niciodată pusă sub semnul întrebării; în prezent evaluăm produsele cele mai susceptibile de a răspunde provocărilor pieței”, a declarat filiala maghiară a CATL pentru Le Monde.
Compania a confirmat că a trebuit să concedieze mai mulți angajați, dar a susținut că prima unitate va dezvolta baterii până la sfârșitul anului. La sfârșitul lunii iulie, agenția de știri Reuters a anunțat că celălalt gigant chinez, BYD, care construiește în prezent o fabrică la Szeged, în sud, își va amâna producția de mașini electrice până în 2026, mult sub capacitatea anunțată inițial, în favoarea fabricii sale din Turcia.
Însă pesimismul nu se limitează la fabricile de baterii. Botond Barabas recunoaște că Mag-Log Transport, compania de transport și logistică pe care a fondat-o în 2009 în suburbiile Budapestei, „nu se află într-o situație ușoară”. Antreprenorul trebuie să-și intensifice eforturile pentru a-și menține cifra de afaceri. Și-a redus personalul cu 20% în 2023, apoi din nou în 2024, pentru a face față deficitului de forță de muncă și a ține pasul cu creșterea salariului minim impusă de guvern. La sfârșitul anului 2023 – începutul anului 2024, a angajat șase persoane, crezând că creșterea se va relua rapid, după care a decis să le concedieze.
Lipsă de previzibilitate din partea guvernului
Aceeași poveste și la Axon’ Cable, care produce cabluri de înaltă tehnologie vândute subcontractanților din industria auto din Kecskemét, sudul Ungariei. Fabrica a redus personalul de la 300 de angajați în 2021 la 215 în prezent. „Cererea a scăzut în industria auto, iar în urma tarifelor crescute și a diverselor conflicte din întreaga lume, a trebuit să relocăm o parte din producție, în special către filialele noastre mexicane și chineze”, explică Joachim Rilling, directorul fabricii Axon’ Cable din Ungaria. Expatriatul german în vârstă de 58 de ani citează o altă provocare: lipsa de previzibilitate a guvernului, care impune reglementări dificil și costisitor de aplicat.
„Investitorii preferă să aștepte și să vadă ce vor aduce următoarele alegeri parlamentare [programate pentru aprilie 2026 în Ungaria], ceea ce reprezintă o frână suplimentară”, este de acord Julia Kiraly, viceguvernator al băncii centrale a Ungariei între 2007 și 2013. Pentru acest economist, sistemul politico-economic clientelar al domnului Orban este „lipsit de idei, incapabil să gestioneze corect economia”.
În toată țara, pe care a vizitat-o în mod regulat de când a intrat în politică în 2024, adversarul lui Viktor Orban, Péter Magyar, face campanie cu ușurință pe tema scăderii puterii de cumpărare și a corupției rampante a apropiaților domnului Orban și promite să deblocheze 19 miliarde de euro din fondurile europene de coeziune și redresare, în prezent înghețate din cauza nerespectării statului de drept și a valorilor fundamentale.
Toate acestea sunt argumente care l-au ajutat pe acest fost oficial orbanist să doboare recorduri de popularitate în sondaje.
