Salon Golescu e un restaurant frumos în spatele Blocului Eva, aproape de Atheneul Roman, între mai multe alte restaurante care sunt în zonă. A fost deschis cu câțiva ani în urmă la parterul unei clădiri vechi de pe Nicolae Golescu, de unde își trage și numele.
E bine amenajat, au avut un arhitect bun, conceptul e unitar și cu grijă pentru detalii. Aduce a saloon din vremurile trecute, cu mult lemn, barul ca reper central, mobilier auster, din lemn masiv. Are în mijloc o masă „la comun”, cu scaune înalte, de bar.
Salon Golescu e luminos în față, are un perete de sticlă spre stradă, care se deschide cu totul vară, În spate nu au geamuri, au făcut un decor cu o siluetă de corabie, cu două hublouri. Când se face cald, pun câteva mese afară, direct pe trotuar.
CITEȘTE ȘI O cină spaniolă memorabilăCând am fost eu ultima dată la Salon Golescu, la puțin timp de la deschidere, mi-au spus că e un restaurant (braserie, mai exact spus) cu specific sud-african, și la meniu, și la atmosferă. Acum mi-au spus că e mai degrabă internațional, cu ceva rămășițe sud-africane.
Meniul e scurt la Salon Golescu, au lucruri relativ simple și ușor de făcut, apropiate de specificul american, cu ceva steaks, hamburgeri, câteva feluri cu trimiteri orientale. Mâncarea e OK, dar nimic special printre cele pe care le-am mâncat noi, și avem toate motivele să credem că și restul mâncărurilor sunt la fel, mai ales că am mers pe recomandarea chelnerilor.
Dar lumea pare să e ducă la Salon Golescu mai degrabă pentru socializare, pentru că am văzut mai mulți în jur care păreau deloc preocupați de ce au în farfurie. Dar, ca să fiu mai precis, nici nu aveau farfurii în față… Au și ceva muzică live la Salon Golescu, niște concerte, recitaluri, sau așa ceva. A tot insistat chelnerul să-mi spună de ele, chiar mi-a spus câte ceva, dar am uitat.
Care chelner mi-a plăcut destul de mult: bine dispus, sigur pe el, atent, cu replică. Și alt chelner care a ajuns pe la mine părea la fel, și cred că toți au fost aleși având ceva în minte. Toți arătau bine, erau dezinvolți, păreau civilizați și destul de expresivi.
Prețurile nu sunt mari la Salon Golescu, dar nici mici, ținând seama că e o mâncare obișnuită. Oricum, clienți aveau, și văd adesea mișcare acolo, când mă duc spre Atheneu. Probabil că și turiști, o parte din ei, de la numeroasele hoteluri din zonă. Presupun că le va merge bine cel puțin încă o bucată de vreme…
La o altă vizită am constatat că arată la fel Salon Golescu, căci trec adesea prin față, când mă duc spre Atheneu sau în altă parte în zonă. A fost bine făcut de la început, mobilierul și decorurile nu au apucat să se degradeze, așa că nu schimbi ceva ce merge bine, mai ales că văd mereu clienți înăuntru și pe terasă. Acum m-am oprit să și mănânc ceva. Am luat paste asiatice foarte condimentate cu creveți și un halumburger :), un hamburger cu brânză haloumi friptă, în loc de carne – destul de bune amândouă pentru ceea ce e Salon Golescu, adică un pub în care te duci pentru mâncare simplă. Un restaurant corect pentru o astfel de poziționare. Serviciul mi-a plăcut mai puțin de această dată la Salon Golescu, cu doi chelneri absenți, mecanici, cu mintea și gândurile în altă parte.