Tehnologia este deja parte inseparabilă din viețile noastre și va deveni și mai prezentă în anii următori. Digitalizarea, în special în structurile guvernamentale, nu mai este o opțiune, ci o necesitate, pentru eficientizarea serviciilor publice, reducerea costurilor și îmbunătățirea relației cetățeanului cu instituțiile statului. România are un potențial solid în cercetare, chiar dacă finanțarea este limitată.
ICI București activează într-un mediu extrem de competitiv, autofinanțându-se integral și colaborând cu mari centre europene în proiecte de inteligență artificială și hypercomputing.
Una dintre inițiativele de impact este SOC – un serviciu dedicat securității cibernetice pentru autoritățile locale. Însă lumea digitală vine cu riscuri majore, iar protejarea datelor devine esențială.
„Aurul viitorului, dar și al prezentului, sunt datele”, a avertizat Victor Vevera, director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) București, în cadrul emisiunii Smart City România, difuzată de Prima News.
Digitalizarea nu mai este un trend, ci un imperativ, a explicat directorul ICI. Accentul pus pe tehnologie în toate aspectele vieții moderne este inevitabil și tot mai prezent.
„Vorbim de digitalizare, de tehnologie, nu putem să mai fim în afară tehnologiei. Tehnologia face parte din viața noastră și clar de acum înainte va fi din ce în ce mai prezentă”, a declarat Victor Vevera.
Digitalizarea nu doar că modernizează relația statului cu cetățenii, dar reprezintă și o soluție eficientă pentru reducerea cheltuielilor publice.
„Unul din pilonii, din măsurile care pot să ducă la reducerea cheltuielilor este digitalizarea tuturor serviciilor publice și astfel creșterea calității relației cetățeanului cu instituțiile publice prin servicii digitale”, a mai spus Vevera.
Un alt aspect esențial pe care directorul ICI l-a subliniat este modul în care inteligența artificială a pătruns masiv în viața de zi cu zi, în special odată cu lansarea ChatGPT.
„Viața noastră este legată de tehnologia care vine peste noi, cea legată de AI și devenită prezentă în fiecare aspect al activităților noastre odată cu lansarea ChatGPT-ului, deci a zonei comerciale, pentru că partea din inteligență artificială era de mult timp sub diferite alte forme, în zonele de cercetare și nu numai”, a explicat acesta.
Victor Vevera a atras atenția și asupra faptului că cercetarea, în esență, este o investiție de risc, iar succesul vine rareori de la prima încercare. „Poți să încerci de 10 ori, de 100 de ori, iar una din acestea încearcă să-ți dea un rezultat pozitiv. Asta este cercetare”, a punctat el, subliniind că nu există garanții în acest domeniu.
Totodată, Vevera consideră esențială direcționarea rezultatelor cercetării spre produse concrete și utile în viața de zi cu zi, ce pot fi transformate în soluții industriale și chiar bancarizate.
ICI București funcționează în întregime pe baza autofinanțării, fără fonduri publice, ceea ce presupune o luptă constantă pentru atragerea de proiecte competitive.
„Noi ne autofinanțăm în totalitate. Nu folosim fonduri publice. De niciun fel”, a subliniat Vevera.
„Bugetul este cel de venituri și cheltuieli și luăm în calcul previziunile pe care le facem de a participa și de a avea o rată de succes la proiecte naționale, europene, internaționale, NATO.”
Această strategie nu este lipsită de provocări, mai ales în contextul în care institutul trebuie să concureze cu mari jucători din sectorul privat.
„Nu e ușor, pentru că în același timp ai toate încorsătările zonei de stat, dar pe de altă parte ești în competiție cu zona privată care se mișcă foarte repede, se mișcă foarte bine, se mișcă foarte ușor. Deci trebuie să fim foarte buni.”
În ciuda acestor obstacole, ICI București reușește să performeze la nivel înalt.
„Din punctul meu de vedere, noi, ca institut, suntem foarte buni pentru că performăm pe o piață în care competitorii noștri sunt marile companii din zona de IT și comunicații, un segment care este nu performant, ci este ultra performant”, a declarat directorul institutului.
Relația cu autoritățile este una solidă, spune Victor Vevera, chiar dacă finanțarea lipsește.
„Relaționăm foarte bine. Deci, din punctul nostru de vedere, am avut întotdeauna în autoritățile statului parteneri, beneficiari, colegi în derularea de proiecte naționale sau internaționale. Deci n-am simțit deloc o marginalizare.”
De asemenea, ICI București joacă un rol esențial în elaborarea politicilor de digitalizare.
„Adică să existe acel feedback și acea zonă de expertiză pe tot ce înseamnă partea de proiecte de digitalizare, proiectele în zona IT și comunicații, mai nou proiect în zona de inteligență artificială.”
Institutul este activ în proiecte europene majore, având colaborări importante la nivel internațional.
„Suntem parte în proiectele internaționale de inteligență artificială, suntem într-unul din cele șapte consorții europene, în AI Factory, suntem parteneri cu supercomputerul din Barcelona, cu partenerii din Portugalia și din Turcia”, a declarat Vevera.
În plus, ICI a dezvoltat un centru de competențe în hypercomputing, cu sprijin european, fiind plasat astfel pe harta europeană a cercetării avansate.
Unul dintre serviciile-cheie ale institutului este SOC – Security Operational Center, dedicat în special autorităților locale care nu dispun de resurse pentru a-și gestiona singure infrastructura de securitate cibernetică.
„Ca să poți să faci securitate cibernetică, îți trebuie 24 din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an. Sunt suficiente autorități locale care nu găsesc suficient oameni pregătiți care să poată să-i folosească pentru a avea schimburile necesare la așa ceva, îți trebuie minim 5-7 oameni.”
În schimb, acestea pot apela la serviciul asigurat de ICI, disponibil non-stop, și care protejează infrastructura digitală inclusiv la interfața cu cetățeanul.
„Am reușit și am convins suficiente entități de genul acesta, autorități locale sau cele deconcentrate, să înțeleagă necesitatea și să înțelegă faptul că un serviciu de acest gen le aduce un plus atât pentru ei, pentru securitate, cât și pentru relația cu cetățeanul.”
Importanța acestor servicii a fost evidențiată de atacurile ransomware din ultimii ani, care au vizat spitale și primării.
„Ne-au dat materiul de lucru și au fost clopoțelul care a sunat și a arătat cât de important este să fii protejat într-o lume digitală care într-adevăr îți aduce o mulțime de beneficii, pe de altă parte, ca orice monedă are două fețe, acele beneficii vin și cu o mulțime de riscuri pe care trebuie să le înțelegem.”
Nu în ultimul rând, Vevera a atras atenția asupra valorii reale pe care o au datele în economia digitală de azi și de mâine.
„O parte din riscuri sunt reprezentate și de vulnerabilitățile pe care ni le creăm singuri în organizații, pentru că o mare parte din incidentele care apar sunt generate de lipsa de politici de securitate, lipsa de pregătire a oamenilor pentru a folosi așa ceva. Multe din incidente sunt generate de vulnerabilități, dar sunt și o mulțime de atacuri pentru că aurul viitorului, dar și al prezentului, sunt datele.
Datele sunt din ce în ce mai importante, datele în viitor e clar că vor fi bancarizate, deci tot ceea ce aduce valoare ca dată, pentru că noi toți generăm date în spațiu virtual. Și asta trebuie să înțelegem de la simpla navigare pe un smartphone până la lucrurile pe care le căutăm, zona de cumpărături, zona de aplicații financiare, aplicațiile de sănătate și așa mai departe.
Toate astea dau date, aduc date, date care într-un viitor, mai devreme sau mai târziu, vor deveni un producător de venituri pentru cel care le generează. Și atunci, trebuie să înțelegem că spațiul digital are atât beneficii, cât și riscuri. Dacă înțelegem riscurile și le manageriem, vom putea să ne bucurăm de toate beneficiile pe care le dă zona digitală”, a mai precizat directorul ICI București.
Interesul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) din București se îndreaptă tot mai mult către tehnologii emergente precum blockchain, NFT-uri și inteligență artificială, cu aplicații concrete în administrație și servicii publice. În paralel cu dezvoltarea unei platforme de tip SOC (Security Operation Center) pentru protejarea cibernetică a instituțiilor publice, institutul a lansat încă din 2016 și Centrul European de Excelență în Blockchain, alături de un laborator dedicat aplicațiilor blockchain pentru sectorul guvernamental.
„Lumea leagă noțiunea de blockchain de partea de criptomonedă, de fapt, criptomonedele sunt undeva un 5% din tot ceea ce poate să facă tehnologia blockchain sau tehnologiile distribuite în acest sens”, a mai declarat Victor Vevera.
Acesta a explicat că ICI a creat inclusiv primul marketplace instituțional pentru emiterea și tranzacționarea de NFT-uri, în contextul în care reglementările europene au clarificat statutul juridic al acestor active digitale.
„Am creat primul marketplace instituțional pentru a emite și tranzacționa NFT-uri pornind de la ideea că vrem să ne adresăm în primul rând structurilor de stat, să aibă un loc unde să poată să facă treaba asta în siguranță, dar să avem și un spațiu digital în care să promovăm simboluri naționale, imagini, monumente și așa mai departe”, a precizat Vevera.
Platforma a fost lansată cu succes în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest, prezentând colecții precum cele ale Bibliotecii Centrale Universitare, Comitetului Olimpic și Sportiv Român – cu NFT-ul dedicat lui David Popovici – și Agerpres.
Directorul ICI a subliniat și necesitatea dezvoltării unui ecosistem informațional sigur pentru tineri, în contextul răspândirii informațiilor neverificate în online: „Tinerii își extrag cunoștințele și informațiile foarte mult din bisfeed-urile de la rețelele sociale, de pe site-uri care nu sunt deloc validate, de pe siteuri care pot să fie foarte ușor clone, sau să genereze fake news. Și atunci ne-am dorit să existe și acea zonă în care să poată să aibă totuși acces la o știre care să știe că este validă.”
În paralel, România participă activ la proiectele europene de tip AI Factory, care vizează dezvoltarea infrastructurilor necesare pentru inteligența artificială. Există deja inițiative în aproape toate centrele universitare din țară, de la Cluj la Iași și Timișoara, și chiar proiecte care explorează calculul cuantic.
„Cu siguranță a aduce elemente de AI în toate aplicațiile care țin de interacțiunea cetățeanului cu instituțiile publice, dar până la urmă de interacțiune a cetățenului cu orice entitate, chit că este publică sau privată, nu poate să aducă decât o creștere a calității serviciului, pentru că pornim de la ce ar însemna un asistent AI”, a explicat Victor Vevera.
Potrivit acestuia, aplicațiile de inteligență artificială sunt deja folosite în domenii critice precum oncologia sau imagistica medicală, unde pot crește semnificativ acuratețea diagnosticelor și permit personalizarea tratamentelor.
În ceea ce privește adaptarea pieței muncii la noile tehnologii, directorul ICI atrage atenția că în ciuda temerilor, locurile de muncă nu vor fi „furate” de AI, ci transformate: „Vor exista aplicații de AI care vor înlocui o parte din locurile de muncă. De mult se discută că joburile viitorului nu o să mai fie aceleași cu joburile care se regăsesc acum în nomenclatorul de meserii.”
Transformarea se va produce în paralel cu apariția unor noi ocupații, care necesită competențe digitale și creative avansate.
„Era o estimare că, de fapt, AI-ul va aduce până în 2030 undeva 13 trilioane de dolari ca beneficii și va necesita aproape 700 de milioane de noi locuri de muncă dezvoltate în partea care ține de creativitate”, a adăugat Vevera, subliniind importanța formării profesionale în domeniul AI și dezvoltarea de cursuri tehnice adaptate noii realități tehnologice.
