Sistemul bancar a revenit pe excedent de lichiditate în iulie, după ce în mai și iunie băncile au avut nevoie de finanțare de la banca centrală. Dobânzile au scăzut, însă se mențin peste nivelul din aprilie.
Media zilnică a lichidității sectorului bancar în raport cu banca centrală a trecut de la un deficit de 4,5 miliarde de lei în iunie la un excedent de 9,3 miliarde de lei în iulie, o mișcare de 13,8 miliarde de lei într-o singură lună, conform analizei Profit.ro.
BNR a mai oferit luna trecută finanțări repo pentru bănci într-un volum foarte redus (290 de milioane de lei), față de 6,2 miliarde de lei în mai și 8,4 miliarde de lei în iunie.
Poziția lichidității s-a deteriorat abrupt în mai, în contextul alegerilor prezidențiale, când au avut loc ieșiri puternice de capitaluri și BNR a intervenit pentru limitarea deprecierii leului.
De la un excedent de lichiditate de 27,3 miliarde de lei în aprilie s-a ajuns la unul de doar 0,5 miliarde de lei în mai.
Erste estima atunci la 6 miliarde de euro intervenția BNR în piață, ceea ce explica scăderea puternică a lichidității în lei: atunci când banca centrală vinde valută, leii dispar din piață.
Rezervele valutare au scăzut cu 6,7 miliarde de euro în mai, dar apoi au urcat în iunie (+2,6 miliarde de euro) și mai ales iulie (+4,9 miliarde de euro), la 63,2 miliarde de euro. Luna trecută au intrat sume importante din împrumuturi externe, de 1,5 miliarde de dolari și 3,2 miliarde de euro.
Când Trezoreria are nevoie de finanțare pentru cheltuieli curente, schimbă valuta direct al banca centrală și generează emisiune monetară. Banii ajung în cele din urmă în sectorul bancar, prin plățile făcute către firme și populație.
Altă sursă de creștere a lichidității interbancare ar putea fi dinspre achizițiile de titluri de stat de către nerezidenți. Scăderea randamentelor și cererea de la licitațiile din piața primară arată o revenire a apetitului investitorilor pentru datoria românească în lei, după aprobarea a ceea ce Guvernul Bolojan a numit primul „pachet” de măsuri fiscale – creșteri de taxe și impozite, precum și unele scăderi sau înghețări de cheltuieli (mai ales de anul viitor) -, în contextul deficitului bugetar de peste 9% din PIB de anul trecut.
Fluctuația lichidității s-a văzut și în cea a dobânzilor. Ratele interbancare au crescut abrupt în mai, de la 5,55% (nivel în preajma celui al facilității de depozit de 5,5%) la 6,28%, și apoi au urcat la 6,39%. În iulie au coborât însă la 5,78%, pe măsură ce lichiditatea a redevenit favorabilă băncilor.
E evoluție similară se observă și în cazul ROBOR la 3 luni, de la 5,9% în aprilie a urcat la 7,12% în iulie, dar a coborât la doar 6,78% în iulie, posibil pe fondul creșterii anticipațiilor inflaționiste.
Economiștii estimează că abia anul viitor BNR ar putea veni cu o reducere a ratei cheie. Spre exemplu, ING Bank vede o reducere a ratei cheie de la 6,5% la 5,5% anul viitor, cu primele scăderi în trimestrul al doilea.
„Între timp, BNR va utiliza alte instrumente pentru a gestiona cu atenție lichiditatea din sistemul bancar. În ultimele luni, banca centrală a drenat excesul de lichiditate pentru a combate slăbiciunea leului; pe viitor, ar putea permite o ușoară creștere a lichidității, ceea ce ar putea împinge ratele dobânzilor de pe piață spre facilitatea de depozit. Aceasta ar fi o formă subtilă de acomodare, fără o reducere oficială a ratei”, arată economiștii ING.
BNR arăta, în decizia de politică monetară din 8 august, că se așteaptă la creșterea abruptă a inflației, pe fondul majorării taxelor și accizelor, precum și a creșterii facturilor la energia electrică.
