Președintele american, Donald Trump, spune că cifrele slabe în privința economiei SUA, inclusiv o scădere a produsului intern brut (PIB) în primul trimestru, sunt o „moștenire” de la predecesorul său Joe Biden, negând că tarifele pe care le-a introdus administrația sa ar avea ceva de-a face cu această stare de fapt, relatează AFP.
Miliardarul republican, care a promis că va face Statele Unite mai bogate, s-a confruntat cu cifre care arată o scădere a PIB-ului țării în primul trimestru, în timp ce economia americană era încă în plină expansiune la sfârșitul anului 2024. De altfel, din 2022, când lumea nu își revenise încă din pandemie, nu s-a mai înregistrat un trimestru atât de slab în economia americană, notează CNN.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
PIB-ul, care măsoară crearea de bogăție națională, a scăzut în primele trei luni ale anului 2025, care coincide în mare parte cu începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a cărui politică vamală a provocat o undă de șoc în întreaga lume și chiar în propria sa țară, arată news.ro.
Pe bază anuală, PIB-ul SUA s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru din 2025, potrivit datelor publicate miercuri de Departamentul Comerțului. Este un declin de 0,1% față de trimestrul precedent.
Acest rezultat este mult sub așteptările majorității analiștilor, care anticipau totuși o încetinire serioasă (+0,4%) pentru prima economie a lumii.
„Țara noastră va decola economic, dar mai întâi trebuie să scăpăm de relicvele lui Joe Biden”, a reacționat președintele Donald Trump pe platforma sa Truth Social. „Va dura ceva timp, nu are nimic de-a face cu tarifele, doar că ne-a lăsat cu statistici proaste”, a adăugat șeful statului, îndemnându-și concetățenii să ”FIE RĂBDĂTORI!!!!”
PIEȚELE REACȚIONEAZĂ
Piețele financiare au încasat cea mai mare parte a loviturii de la Washington. Bursele europene s-au scufundat în roșu după publicarea PIB-ului american. Și Wall Street a deschis în scădere puternică.
Scăderea PIB-ului în primul trimestru se datorează în mare parte unei reguli aritmetice prin care importurile sunt scăzute în calcul. Or, achizițiile externe au crescut la începutul anului, ceea ce, în opinia experților, este rezultatul dorinței companiilor de a devansa impunerea de noi tarife și de a profita de condițiile care erau înainte de remodelarea cu forcepsul a economiei de către Donald Trump.
„Scăderea PIB în primul trimestru reflectă în primul rând o creștere a importurilor (...), precum și o scădere a cheltuielilor guvernului federal”, subliniază raportul oficial.
Administrația Trump a demarat, de asemenea, reduceri profunde ale cheltuielilor publice.
Anterior, economia americană părea să fie într-o direcție bună, cu o creștere de 2,4% în ultimul trimestru din 2024 (la o rată anuală), ocuparea deplină a forței de muncă și inflația pe punctul de a fi ținută sub control.
NU SE MAI FAC ANGAJĂRI
Potrivit unui alt comunicat publicat miercuri dimineață, crearea de locuri de muncă în sectorul privat din SUA a încetinit brusc în aprilie, situându-se sub așteptări.
Un alt indicator este așteptat în cursul dimineții în Statele Unite, PCE, un indice care servește atât ca indicator al inflației, cât și al consumului.
Aceste date sunt publicate în timp ce ocupantul Casei Albe a sărbătorit, marți, primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al său, care a început pe 20 ianuarie.
„De obicei, cred că impactul președinților asupra performanțelor economice este supraestimat, în special în primele 100 de zile de mandat”, a declarat pentru AFP Tara Sinclair, profesor de economie la Universitatea George Washington, înainte de publicarea cifrelor referitoare la PIB. „Dar de data aceasta”, a adăugat ea, „este diferit, deoarece saltul importurilor este rezultatul direct al unei strategii a cumpărătorilor de a evita tarifele președintelui”.
Începând cu luna aprilie, executivul a majorat considerabil taxele vamale pentru produsele străine și a impus taxe mai mult decât duble pentru China. Beijingul a ripostat cu noi taxe vamale, punând frână exporturilor americane, care au fost, totodată, vizate și de apeluri la boicot.
Un efect de bulgăre de zăpadă devastator nu poate fi exclus: consumatori care își revizuiesc prioritățile, distribuitori cu mai puține lucruri de vândut, transportatori lipsiți de bunuri de livrat, planuri de concediere etc. „Chiar și guvernul recunoaște că va fi dureros pe termen scurt, iar întrebarea pe care ne-o punem acum este: Va merita pentru cetățenii americani?” - spune Tara Sinclair. În opinia sa, politica vamală, care ar trebui să favorizeze industria națională, este în prezent prea imprevizibilă pentru a încuraja companiile să dezvolte produse „fabricate în SUA”.
„Riscul este că nu vom produce mai mult în Statele Unite și, în același timp, vom pierde capacitatea de a cumpăra ieftin din străinătate”, a punctat Sinclair.
Încrederea consumatorilor în economia SUA este la al doilea cel mai scăzut nivel din ultimele șapte decenii, practic de când au început sondajele.
Indicele a avut o valoare mai mică doar în vara lui 2022, în timpul crizei provocate de pandemie.
Indicatorul este calculat de Universitatea din Michigan, prin sondaje cu consumatorii, încă din 1952, și a scăzut cu 11% în aprilie, până la valoarea de 50,8. Față de decembrie 2024, ultima lună întreagă în care Joe Biden a fost președinte, indicele a pierdut 30%.
Scăderea accentuată este determinată de tarifele la importuri pentru aproape toți partenerii comerciali ai Statelor Unite, anunțate de Donald Trump pe parcursul ultimelor săptămâni. Totuși, sondajul a fost realizat între 25 martie și 8 aprilie, deci înainte ca președintele să anunțe o amânare cu 90 de zile a tarifelor majorate, astfel că indicatorul nu surprinde reacția consumatorilor la această amânare.
Războiul comercial început de Trump, amplificat de măsurile de răspuns ale Canadei, Chinei și, mai recent, ale Uniunii Europene, accentuează temerile legate de inflație. Starea de neliniște s-a intensificat în mod uniform în rândul cetățenilor, indiferent de vârstă, venit, nivel de educație sau orientare politică, a declarat coordonatorul sondajului.
Banca centrală și bursele americane sunt foarte atente la încrederea americanilor în economie, în condițiile în care cheltuielile de consum reprezintă circa 70% din economia americană, explică CNN.
În ansamblu, economia americană se confruntă cu un climat tensionat, marcat de nesiguranță, scăderea încrederii publice și riscuri în creștere privind inflația, toate acestea într-un moment în care politica comercială agresivă a Administrației Trump provoacă reacții dure, atât pe plan intern, cât și internațional.
Economia SUA va înregistra o creștere modestă de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, pe fondul incertitudinii politice și al noilor tarife impuse de administrația Trump, potrivit celui mai recent sondaj CNBC Rapid Update, care prefigurează o posibilă perioadă de stagflație.
Raportul, care include previziunile a 14 economiști privind PIB-ul și inflația, indică o scădere semnificativă față de trimestrul al patrulea din 2024, când economia a crescut cu 2,3%. Dacă se confirmă, aceasta va fi cea mai slabă performanță economică trimestrială din 2022, anul ieșirii din pandemie.
Inflația PCE de bază, indicatorul preferat de Rezerva Federală, este estimată să rămână în jurul valorii de 2,9% pe parcursul majorității anului, înainte de a începe să scadă în trimestrul al patrulea.
Slăbirea activității reale, tot mai vizibilă
Declinul în încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri începe să se reflecte și în datele economice concrete. Departamentul Comerțului a raportat vineri că cheltuielile reale ale consumatorilor au crescut cu doar 0,1% în februarie, după o scădere de -0,6% în ianuarie. Pe acest fond, Action Economics a redus drastic estimarea pentru creșterea consumului în T1, de la 4% la doar 0,2%.
Barclays a comentat că “semnele de încetinire în datele economice concrete devin tot mai convingătoare, după deteriorarea semnalată anterior în indicatorii de sentiment”.
Un alt factor negativ este explozia importurilor înainte de intrarea în vigoare a tarifelor, importuri care sunt contabilizate negativ în calculul PIB-ului.
Perspective mixte: fără recesiune, dar cu riscuri tot mai mari
Veștile bune sunt că efectul negativ al importurilor ar putea fi temporar, iar doar 2 dintre cei 12 economiști chestionați prognozează o contracție a PIB-ului în T1. Niciunul nu anticipează două trimestre consecutive de scădere, ceea ce ar marca intrarea oficială în recesiune.
Oxford Economics, care oferă cea mai pesimistă estimare pentru T1 (-1,6%), prognozează totuși o revenire în T2, cu o creștere de 1,9%, deoarece importurile vor contribui ulterior la formarea de stocuri sau la vânzări.
În medie, estimările pentru trimestrul al doilea indică o revenire modestă la 1,4%, urmată de 1,6% în T3 și 2% în ultimul trimestru din 2025.
Totuși, o economie care crește cu doar 0,3% este vulnerabilă și se poate contracta rapid, mai ales în contextul noilor tarife ce intră în vigoare în această săptămână.
Mark Zandi, economist-șef la Moody’s Analytics, avertizează: ”Deși scenariul nostru de bază nu prevede o contracție a PIB-ului, având în vedere escaladarea războiului comercial global și reducerile de personal și finanțare în sectorul public, există o probabilitate reală ca economia să scadă în T1 și chiar în T2. Iar dacă președintele nu dă înapoi cu privire la tarife până în T3, riscul unei recesiuni devine semnificativ.”
Moody’s estimează o creștere slabă de 0,4% în T1, cu o revenire lentă la 1,6% până la final de an, sub ritmul normal al economiei americane.
Fed, prinsă între inflație și stagnare
Inflația persistentă complică planurile Rezervei Federale. Deși piețele par să parieze pe reduceri de dobândă în 2025, inflația PCE de bază este așteptată să crească la 3% în T2 și să se mențină la acest nivel până în ultimul trimestru, când ar urma să scadă la 2,6%.
În acest context, banca centrală va avea dificultăți în a justifica reduceri de dobândă, cu excepția cazului în care inflația începe să scadă vizibil.
