Numeroase plângeri penale depuse în ultimii circa 2 ani la DIICOT de către victime ale unor fraude online cu oferte false de cumpărare de acțiuni la companii notorii, precum OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Rompetrol sau chiar Tesla, inițiate și promovate prin ″reclame″ mincinoase postate în mod sponsorizat pe rețelele de socializare prin care se promit câștiguri ″masive garantate″, au rămas fără rezultat, procurorii dând ordonanțe de renunțare la urmărirea penală, confirmate ulterior de instanțele de judecată.
Datele oficiale analizate de Profit.ro relevă existența a peste 100 de astfel de dosare penale clasate definitiv, în care părțile vătămate au reclamat că au fost înșelate să plaseze bani în scheme fictive de ″investiții″, rămânând fără sumele respective. Schemele sunt deseori promovate prin videoclipuri deep fake, după cum a relatat Profit.ro aici, aici sau aici.
Hidroelectrica a avertizat recent asupra apariției în mediul online a unor imagini contrafăcute de tip deepfake cu CEO-ul companiei, care pare că promovează tranzacționarea acțiunilor societății.
Compania le recomandă românilor să nu-și încarce datele personale sau informațiile bancare pe platforme online care promit câștiguri fals, să raporteze conținuturile false publicate în mediul online și să nu se lase înșelați de false „citate” asociate cu diverse nume celebre, precizând că toate informațiile referitoare la oportunități financiare sunt comunicate doar prin canale oficiale, în mod public, prin intermediul Bursei de Valori București (BVB) și/sau a platformelor reglementate.
O captură dintr-un astfel de video deepfake:
În plus, în cele mai multe dintre aceste spețe, persoane necunoscute au căpătat acces la conturile bancare ale victimelor și le-au deposedat de fonduri.
Cazurile studiate sunt aproape identice, iar argumentele renunțării la urmărirea penală sunt de fiecare dată aceleași: șansele de a-i prinde pe făptuitori și de a recupera prejudiciile sunt extrem de mici, iar recursul la metode tehnice speciale de investigație, eventual și la demersuri de cooperare cu autorități judiciare din alte țări, este prea costisitor în raport cu nivelul pagubelor și cu gradul de periculozitate socială al faptelor.
De exemplu, în iunie anul acesta, Tribunalul Dolj a confimat renunțarea la urmărire penală dispusă de DIICOT într-un dosar în care o persoană de peste 80 de ani a reclamat că a fost victimă a infracțiunilor de alterare a integrității datelor informatice, acces ilegal la un sistem informatic și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, fiind păgubită cu aproape 21.000 lei.
″În fapt, în data de 31.01.2024, polițiștii din cadrul BCCO au fost sesizați de către persoana vătămată (...), în vârstă de 84 de ani, cu privire la faptul că, în data de 25.01.2024, în timp ce naviga pe internet, a observat pe Facebook un anunț privind o investiție în cadrul companiei HIDROELECTRICA, lucru care i-a atras atenția. Întrucât dorea să facă o investiție, a accesat link-ul din anunț și a lăsat date de contact, fiind ulterior apelat de către o persoană de sex feminin, care s-a oferit să îl ajute cu investiția respectivă, recomandându-se ca fiind un broker financiar.
A fost contactat de la mai multe numere de apel, atât prin apeluri telefonice, cât și prin intermediul Whatsapp. A dorit să investească inițial suma de 1.263 lei, bani pe care îi avea în contul curent deschis la banca ING. (...) Persoana de sex feminin i-a indicat un cont bancar, precum și numele persoanei în beneficiul căreia urma să efectueze depunerea, pe care nu și-l mai amintește. Nu a reușit, însă, să efectueze această operațiune, întrucât în vederea efectuării transferului trebuia să introducă datele în aplicația de Internet Banking într-un termen de 3 minute, iar persoana vătămată nu s-a încadrat în acest interval. Din acest motiv, ING i-a blocat cardul bancar și i-a cerut să reseteze parola la Internet Banking.
Pe moment, a renunțat să mai efectueze acest transfer. A doua zi s-a deplasat la ING Bank unde și-a deblocat cardul și a schimbat parola de la aplicația de Internet Banking. Ulterior, a purtat din nou discuții cu persoana de sex feminin și, întrucât a reușit să deblocheze cardul, la indicațiile acesteia a transferat suma de 1.263 de lei într-un cont bancar aparținând unei persoane pe nume (...)″, se arată în motivarea deciziei de confirmare a renunțării la urmărirea penală.
După această depunere, în data de 30.01.2024, persoana de sex feminin i-a recomandat victimei un alt broker financiar care să se ocupe de ″investițiile sale″ și a fost transferat să poarte discuții cu o altă persoană de sex feminin.
″În continuare, a fost îndrumat să își instaleze pe telefonul mobil aplicația AnyDesk (de control la distanță al dispozitivului cu acordul utilizatorului – n.r.) și a dat acces la telefonul mobil acelei persoane, în repetate rânduri. Ulterior, această persoană i-a cerut să-i comunice datele inscripționate pe cardul său bancar (...), emis de ING. La ING, (victima – n.r.) deținea un cont curent, cont de economii și două conturi cu depozite la termen, în care se afla în total suma de 20.000 de lei.
În data de 30.01.2024, persoana vătămată a primit un mesaj de la ING prin care era anunțat că i-a fost blocat cardul. Imediat, aceasta a contactat brokerul și i-a spus să nu mai facă tranzacții din contul său întrucât nu mai dorește să fac alte investiții. În data de 31.01.2024, a accesat contul de Internet Banking și a observat faptul că îi lipsește suma de aproximativ 20.000 lei (conform extrasului de cont, suma de 19.450 lei)″, se menționează în documentul citat..
Din analiza materialelor și a extrasului de cont puse la dispoziție de către persoana vătămată, procurorii au tras concluzia că persoanele neidentificate au accesat ilegal contul de Internet Banking al victimei, au modificat date informatice, lichidând depozitele la termen ale persoanei vătămate, și au efectuat 3 tranzacții frauduloase, neautorizate, în valoare de 19.450 lei.
″Cercetările efectuate nu au putut conduce la identificarea autorilor faptelor cercetate, ci doar a unor eventuali interpuși (de naționalitate georgiană – n.r.), care nu au avut cunoștință de modul în care au fost transferate sumele de bani din conturile lor, autorii infracțiunilor având acces asupra dispozitivelor mobile folosite de aceștia, ca și în cazul persoanei vătămate (...), prin intermediul aplicației AnyDesk. (...)
Privitor la criteriile de apreciere a interesului public, judecătorul de cameră preliminară reține că, pentru infracțiunea sesizată, legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani și, în raport de conținutul concret și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, precum și de disproporția vădită între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal (inclusiv cooperare internațională), prin raportare la gravitatea urmărilor produse prin faptă (un prejudiciu estimat la suma de 19.450 lei), apreciază că în mod corect s-a dispus soluția de renunțare la urmărire penală″, a statuat tribunalul.
