Anul 2020 ar fi trebuit să fie marcat de o nouă reducere a sărăciei extreme, însă pandemia covid-19 a dat totul peste cap, iar între 88 și 115 milioane de oameni în plus trăiesc cu doar 1,90 dolari pe zi - adică mai puțin decât prețul unei cafele într-o țară avansată -, iar tot mai mulți locuiesc la oraș, relatează AFP.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
”Reducerea sărăciei a suferit cel mai grav revers de decenii, după aproape un sfert de secol de declin constant al sărăciei extreme în lume”, rezumă Banca Mondială (BM) într-un raport despre sărăcie pe care l-a publicat miercuri, scrie News.ro.
CITEȘTE ȘI DECIZIE Toți elevii: gratuitate pe transportul local și județean, de orice fel, pe durata întregului anNumărul persoanelor care tăiesc în sărăcie extremă urmează să continue să crească la 150 de milioane până în 2021. Opt noi săraci din zece trăiesc în țări cu venituri ”intermediare”.
”Noii săraci sunt mai urbani, mai bine educați și mai puțin susceptibili să muncească în agricultură decât cei care trăiau în sărăcie extremă înainte de covid-19”, subliniază, de asemenea, autorii raportului, publicat înainte de reuniunile din toamnă ale BM și Fondului Monetar Internațional (FMI).
Ei muncesc mai mult în sectoarele serviciilor, construcțiilor sau industriei, precizează autorii raportului.
Sărăcia extremă - al cărei prag a fost stabilit la 1,90 dolari pe zi - ar urma să atingă între 9,1% și 9,4% din populația mondială în 2020.
FEMEI ȘI COPII
Este o ”întoarcere în urmă”, deplânge instituția de la Washington, care precizează că în 2017 nivelul sărăciei era de 9,2%.
Fără șocul mondial provocat de criza sanitară, această cifră ar fi trebuit să coboare la 7,9% anul acesta.
Raportul arată că o mare parte a ”noilor săraci” va fi concentrată în țări care înregistrează deja un nivel mare al sărăciei.
Africa subsahariană este ”o regiune care ar urma acum să aibă aproximativ o treime dintre persoanele nou sărăcite de covid-19”, precizează ea.
Locuitorii orașelor sunt tot mai afectați, însă majoritarea săracilor rămân rurali, tineri și subșcolarizați.
”Patru persoane din cinci care trăiesc sub pragul internațional al sărăciei locuiesc în zone rurale, în pofida faptului că populația rurală reprezintă doar 48%” din populația totală, se detaliază în raport.
În 2018, jumătate dintre săraci erau copii în vârstă de până la 15 ani, care reprezintă doar un sfert din populația mondială.
Femeile erau, la rândul lor, supraîndatorate.
Autorii raportului - între care se află economistul Samuel Freije-Rodriguez și sociologul Michael Woolcock - au compilat date înregistrate din 2015 în 2017 care arată că 52 de milioane de persoane au putut scăpa de sărăcie, marcând o încetinire în scăderea sărăciei.
Într-un studiu publicat la Paris, organizația internațională Oxfam subliniază însă că, înainte de pandemia covid-19, ”nicio țară din lume nu făcea de ajuns pentru a lupta împotriva inegalităților”.
”Cu toate că covid-19 a fost un semnal de alarmă pentru unii, numeroase țări nu încă nu acționează”, critică ea, subliniind că acest lucru contribuie la ”alimentarea” crizei și crește vulnerabilitatea persoanelor care trăiesc în sărăcie, mai ales femeile.
Oxfam subliniază că sărăcia nu ocolește țările bogate.
Organizația citează exempolul Statelor Unite - prima economie a lumii - care se clasează în urma G7 și în urma a 17 țări cu venituri slabe ca Sierra Leone și Liberia în domeniul legislației muncii, din cauza politicilor antisindicale și a unui salariu minim foarte mic.
În măsurarea sărăciei, BM folosește, de asemenea, alți doi indicatori în cazul țărilor cu venituri ”intermediare”.
”Trei forțe convergente se află la originea acestei ceșteri a sărăciei mondiale care amenință să-șiextindă efectele într-un viitor îndepărtat: covid-19, conflictele armate și modificările climatice”, explică președintele BM David Malpass în prefața raportului.
MODIFICĂRI CLIMATICE
Noi estimări arată, de exemplu, că până la 132 de milioane de oameni ar putea să cadă în sărăcie până în 2030, din cauza multiplelor efecte ale încălzirii globale.
Efectele actualei crize se vor face cu siguranță resimțite în majoritatea țărilor până în 2030.
BM mizează pe o recesiune de 5,2% în 2020 - cea mai puternică contracție din ultimii 80 de ani.
Astfel, obiectivul de a scădea nivelul sărăciei mondiale sub 3% până în 2030 ”este mai dificil ca niciodată de atins”, își exprimă regretul BM, comentează David Malpass.