Tensiunile în creștere dintre Iran și Israel îi determină pe investitori să analizeze ce s-ar putea întâmpla dacă SUA își intensifică implicarea în conflict. Riscul unei escaladări majore ar putea avea un efect de domino asupra piețelor, mai ales dacă prețurile energiei explodează, scrie Reuters.
Ce iau în calcul investitorii:
O implicare militară americană ar putea duce la creșterea inflației și ar reduce șansele de scădere a dobânzilor în viitorul apropiat.
Acest scenariu ar genera probabil o vânzare inițială pe burse și o cerere crescută pentru active de refugiu precum dolarul.
Prețurile petrolului au crescut cu 10% în ultima săptămână, dar indicele S&P 500 s-a menținut aproape neschimbat după o scădere inițială în urma atacurilor israeliene.
„Dacă se va ajunge la întreruperea furnizării de petrol iranian, atunci piețele vor reacționa cu adevărat”, avertizează Art Hogan, strateg-șef la B Riley Wealth.
Decizia SUA este iminentă
Casa Albă a anunțat că președintele Donald Trump va decide în următoarele două săptămâni dacă SUA se va alătura Israelului în campania de bombardamente.
Scenariile Oxford Economics:
Analiștii au analizat trei posibile evoluții:
Detensionarea conflictului;
Oprirea totală a producției iraniene de petrol;
Închiderea Strâmtorii Ormuz – canal esențial pentru exporturile de petrol.
În cel mai grav scenariu, prețul barilului ar putea urca la 130 de dolari, iar inflația din SUA ar putea ajunge la 6% până la sfârșitul anului. Creșterea prețurilor ar reduce veniturile reale ale populației și ar anula orice șansă de reducere a dobânzilor, avertizează Oxford Economics.
Petrolul, principalul canal de contagiune
Prețurile au explodat: contractele pe țiței Brent au urcat cu până la 18% de la începutul lunii iunie, atingând joi un maxim pe cinci luni de 79,04 dolari/baril.
Această volatilitate accentuată a prețului petrolului a depășit fluctuațiile așteptate pe alte piețe – cum ar fi cele bursiere sau obligaționare – dar efectele se pot extinde rapid și acolo.
„Tensiunile geopolitice sunt ignorate de burse, dar sunt deja reflectate în petrol”, notează analiștii Citi. „Cheia pentru acțiuni va fi în continuare prețul energiei.”
Acțiunile rămân (deocamdată) stabile
Piețele bursiere americane nu par afectate deocamdată. Totuși, o intervenție militară directă a SUA în Iran ar putea declanșa o scădere inițială, avertizează economiștii, mai ales dacă prețul petrolului crește brusc într-un context deja tensionat de politicile comerciale ale administrației Trump.
Cu toate acestea, istoria arată că astfel de corecții sunt de scurtă durată: în crize anterioare – cum au fost invazia Irakului în 2003 sau atacurile asupra rafinăriilor saudite în 2019 – bursele au scăzut inițial, dar au revenit pe creștere în lunile următoare.
Datele Wedbush Securities arată că, în medie, S&P 500 a scăzut cu 0,3% în primele trei săptămâni de la izbucnirea unui conflict major în Orientul Mijlociu, dar a crescut cu 2,3% în următoarele două luni.
Dolarul: între refugiu și vulnerabilitate
Dolarul american a avut un parcurs slab în 2025, afectat de temerile privind pierderea statutului SUA de lider economic. Totuși, o eventuală intervenție militară americană ar putea aduce cerere pentru dolari, ca activ de refugiu.
„Traderii se vor concentra mai mult pe deteriorarea condițiilor comerciale pentru Europa, Marea Britanie și Japonia, decât pe șocul economic pentru SUA, care este un mare producător de petrol”, explică Thierry Wizman, strateg valutar la Macquarie Group.
Pe termen lung, însă, o implicare prelungită a SUA într-un nou proces de „reconstrucție” ar putea slăbi dolarul. „Amintim că după atacurile de la 11 septembrie și în timpul deceniului petrecut în Afganistan și Irak, dolarul s-a depreciat”, notează Wizman.
