Cea mai mare bancă din România crește semnificativ unele comisioane începând cu 1 ianuarie 2024, atât pentru afacerile cu persoane fizice, cât și pentru cele cu persoane juridice.
Mai multe bănci au transmis deja clienților că urmează să opereze creșteri ale comisioanelor pentru operațiunile de retragere de numerar sau depunere de numerar la ghișee, plăți inter și intra-bancare (cele făcute la ghișeu). ”Te informăm că de la 1 ianuarie 2024 comisioanele vor fi modificate pentru operațiunile de depunere de numerar la ghișee și pentru alte operațiuni”, arată mesajul unei dintre bănci.
După o performanță puternică a acțiunilor bancare europene în acest an, investitorii ar trebui să parieze acum pe scăderi în acest sector, deoarece creditorii sunt expuși riscurilor generate de atingerea iminentă a unui vârf în randamentele obligațiunilor, potrivit analiștilor JPMorgan Chase.
Banca Centrală Europeană (BCE) și-a intensificat presiunile asupra băncilor din zona euro pentru ca acestea să își reducă expunerea pe Rusia, chiar dacă fereastra de oportunitate pentru vânzarea acestor active se reduce, după ce Kremlinul a devenit mai ostil față de astfel de plecări, a declarat președintele Consiliului de supraveghere de la BCE, Andrea Enria într-un interviu pentru Financial Times.
BNR indică o atenuare a incidentelor de plată din sistemul bancar față de raportările din primăvară și vară.
Profit.ro a scris din vară că unii furnizori români de energie electrică și gaze naturale ajunseseră de câteva luni să își garanteze credite contractate de la bănci inclusiv cu creanțe asupra statului român reprezentând cereri de decontare de la bugetul de stat a diferențelor dintre costurile de achiziție de electricitate și gaze din piețele angro și prețurile plafonate aplicate prin lege clienților finali.
Băncile americane au închis doar în prima săptămână din octombrie peste 50 de sucursale și au concediat mii de angajați, în încercarea de a-și optimiza costurile, scrie presa internațională.
BRD Groupe Societe Generale și UniCredit Bank Romania au depus oferte la o licitație organizată de CFR Călători pentru servicii de creditare, în sumă de 208,722 milioane de lei, banii urmând să fie utilizați pentru refinanțarea unor împrumuturi cu scadență la 22 decembrie 2023 și care au fost utilizate pentru finanțarea capitalului circulant al transportatorului feroviar.
Circa 14.000 de firme mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri, vor putea lua credite cu dobânzi mai mici decât cele standard, cu avans și colateral redus, sau cu maturități mai mari.
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna septembrie 2023 cu 2,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 547,934 miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,4% (2,4% în termeni reali), informează, luni, Banca Națională a României.
Băncile din Europa înregistrează probabil anul acesta cel mai ridicat profit de la criza financiară, pe fondul majorării dobânzilor, transmite Bloomberg.
Gigantul bancar elvețian UBS a avertizat că intenționează să elimine mii de locuri de muncă, în ciuda faptului că a obținut un profit record în urma achiziționării rivalului în dificultate Credit Suisse.
Autoritățile chineze au trimis instrucțiuni către băncile de stat să rostogolească datoriile actuale ale administrațiilor locale prin împrumuturi pe termen mai lung la dobânzi mai mici, măsura făcând parte din eforturile Beijingului de a reduce riscurile create de datoriile administrațiilor locale asupra unei economii care încetinește, au declarat pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.
Banca Centrală Europeană (BCE) a cerut evaluatorilor imobiliari să explice metodologiile pe care le utilizează, în condițiile în care se înmulțesc îngrijorările că băncile din regiune au fost mult prea lente în a deprecia valoarea creditelor imobiliare comerciale din bilanțurile lor, transmite Bloomberg.
Aproximativ 5% dintre băncile din întreaga lume sunt vulnerabile în cazul în care dobânzile rămân mai ridicate o perioadă de timp mai îndelungată, în pofida atenuării turbulențelor din sectorul bancar în ultimele luni, se arată în "Raportul global de stabilitate financiară", publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite Reuters.
Băncile din Ungaria au început să introducă plafoane la dobânzile la creditele ipotecare, ca răspuns la presiunile Guvernului Orban, în ceea ce reprezintă ultima intruziune a Executivului de la Budapesta în politica monetară, transmite Bloomberg.
Excedentul de lichiditate al băncilor în raport cu Banca Națională a României a crescut în septembrie și s-a apropiat din nou de pragul de 6 miliarde de euro. Banii mai mulți au pus presiune pe scăderea dobânzilor interbancare, dar acestea sunt susținute de nivelul actual al dobânzilor băncii centrale și nu au loc să vină prea mult în jos. Scăderi mai concludente ale dobânzilor sunt așteptate abia anul viitor, dar acestea ar putea veni cu întârziere, inclusiv ca urmare a creșterii fiscalității.
Numărul cazurilor de ”greenwashing” (dezinformare ecologică) efectuat de bănci și companii de servicii financiare din întreaga lume a crescut cu 70% în ultimele 12 luni, față de ultimele 12 luni, a arătat un raport publicat marți, citat de Reuters
Alianța de guvernare PSD-PNL s-a gândit că strânge prea puțini bani din taxa specială pe veniturile băncilor.
Coaliția PSD-PNL discută amendamentele primite pe proiectul prin care cresc taxele în România. Guvernul urmează să anunțe pe care dintre ele le acceptă.
Ministerul Justiției a emis un aviz cu zeci de pagini de obervații la proiectul de lege cu măsuri fiscale și de reducere a cheltuielilor, publicat de către Ministerul Finanțelor. Astfel, în documentul obținut de Profit.ro, printre observații, Justiția notează că ar fi nevoie de un aviz al CSAT pe desființarea unor posturi din sectorul bugetar, dar și că impozitarea băncilor concomitent pe cifra de afaceri și pe profit ar putea încălca Constituția. De asemenea, o altă problemă ar fi limitarea la cel mult 1.500 de lei a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare. Aplicarea acestuia și magistraților ar avea impact asupra principiilor privind independența justiției, întrucât ar afecta securitatea financiară a magistraților.
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Horia Constantinescu, a declarat că au loc acțiuni de control de fond, de o anvergură mult mai mare, în raport cu patru instituții bancare, existând suspiciuni plecând de la situația francului elvețian până la IRCC și ROBOR.
Un calcul de impact al noilor măsuri din pachetul fiscal anunțat de Guvern, la primele 10 bănci, arată că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri ar fi între 14% și 50% din impozitul pe profit, ajungând la o cotă efectivă de impozitare la unele bănci până la 33%, a arătat Diana Coroabă, Partener PwC România. Taxarea diferențiată a băncilor față de alte companii ridică întrebări despre aplicarea concretă la băncile care sunt într-un grup fiscal și cu alte societăți, încă neclară în proiect. Coroabă anticipează că piața nu va scăpa de impozitarea suplimentară prea curând, iar proiectul publicat de Guvern nu va fi este ultima modificare fiscală, încă patru OUG urmând să apară în perioada următoare.
Ungaria ia în considerare impunerea unei taxe pe bănci mai ridicate, după ce un an de recesiune și cea mai rapidă creștere a inflației din UE au adâncit deficitul bugetar, transmite Bloomberg.
Guvernul se așteaptă să încaseze de la sectorul bancar suma de 336 milioane de lei ca urmare a introducerii impozitului pe cifra de afaceri, a declarat, într-o conferință de presă ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Ministrul a declarat că șeful unei bănci i-a spus în urmă cu câteva zile că ar fi putut plăti chiar și 3% pe cifra de afaceri, fără să explice de ce nu a dat curs propunerii generoase a respectivului președinte de instituție bancară.