Comisia de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a adoptat un raport suplimentar prin care a eliminat obligația ca salariile și alte venituri să fie plătite obligatori pe card. În schimb, salariații vor avea dreptul să primească banii în cont, iar angajatorii vor trebui să se conformeze.
Profit.ro a anunțat anterior că se intenționează să se impună ca toate firmele care operează pe teritoriul României să aibă obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar.
Randamentul anual și răspândirea iPhone-urilor par să fi ajutat cel mai nou serviciu financiar Apple să fie un mare succes.
O serie de modificări sunt pregătite la OUG 52/2016, legea principală care reglementează creditele acordate persoanelor fizice.
O serie de modificări sunt pregătite la OUG 52/2016, legea principală care reglementează creditele acordate persoanelor fizice.
Datoria externă totală a României a crescut la finalul lunii februarie cu 9,874 miliarde euro, la 154,43 miliarde euro, de la 31 decembrie 2022 (144,56 miliarde euro), arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR).
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de puțin peste 2%, semnificativ mai lent comparativ cu proiecțiile anterioare.
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 10,5 miliarde de euro (0,3% din PIB) în trimestrul patru din 2022, după un deficit de cont curent de 80,4 miliarde de euro (2% din PIB) în precedentele trei luni, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 949 de milioane de euro în ianuarie, față de 1,14 miliarde de euro în prima lună a anului trecut. Îmbunătățirea a venit pe fondul creșterii deficitelor din comerțul cu bunuri și din contul de venituri primare, evoluții contrabalansate, însă, de creșterea excedentelor din servicii și din contul de venituri secundare. Anul trecut deficitul de cont curent a atins un nou record nominal și a depășit pragul de 9% din PIB, fiind considerat ”deosebit de îngrijorător” de către banca centrală. De partea pozitivă a lucrurilor, investițiile străine directe continuă să crească.
Deficitul de cont curent al Turciei s-a adâncit la 9,85 miliarde de dolari în ianuarie, arată datele publicate de Banca Centrală, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii de când sunt disponibile datele, pe fondul majorării costurilor cu energia și al importurilor de aur, transmite Reuters.
Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la creșterea puternică a deficitului extern, la niveluri apropiate de cele de dinaintea crizei financiare și economice. Doar sectorul auto mai generează surplus în balanța comercială, ceea ce este nesustenabil, arată Isărescu, care adaugă că o corecție trebuie făcută treptat, astfel încât să nu ajungem într-o recesiune care ar aduce alte probleme.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2022 un deficit de 26,571 miliarde euro, în creștere cu 52,07% comparativ cu cel din anul precedent, care a fost de 17,473 miliarde euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie - noiembrie 2022, un deficit de 25,340 miliarde de euro, în creștere cu 61,7%, comparativ cu 15,666 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2021, informează Banca Națională a României (BNR).
Deficitul contului curent a continuat să se adâncească în octombrie și soldul la 10 luni a depășit cu 38% nivelul înregistrat pe întreg anul 2021. Situația poziției externe este considerată ”deosebit de îngrijorătoare” de către banca centrală. La finele anului deficitul ar putea trece de pragul de 10% din PIB, nivel atins ultima oară înaintea crizei financiare și economice. Chiar dacă investițiile străine directe au continuat să crească și se îndreaptă spre un nivel nominal record în acest an, acestea nu reușesc să acopere ieșirile de bani generate mai ales de balanța negativă din comerțul cu bunuri.
Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie - septembrie 2022, un deficit de 20,181 miliarde euro, comparativ cu 12,640 miliarde euro în perioada ianuarie - septembrie 2021, informează Banca Națională a României printr-un comunicat.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a menținut neschimbată prognoza privind creșterea economiei României în 2022, însă a redus ușor proiecțiile pentru anul viitor, pe fondul așteptărilor privind încetinirea economiei globale.
Uniunea Europeană a înregistrat un deficit de cont curent de 37,4 miliarde de euro în al doilea trimestru al acestui an, în rândul statelor membre cele mai mari deficite fiind înregistrate în Franța (15,6 miliarde de euro) și România (11 miliarde de euro), conform estimărilor publicate de Eurostat.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în iulie. Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 14,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în primele 7 luni din 2021, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a deteriorări balanței veniturilor primare. Investițiile străine directe au continuat să crească. Au crescut însă și datoriile externe ale firmelor, îndeosebi cele comerciale.
Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 71% la jumătatea anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 până la 12,3 miliarde de euro, în condițiile creșterii puternice a deficitului comercial și a ieșirilor nete mai mari de fonduri primare. Vestea bună este că investițiile străine directe au continuat să crească, însă acestea finanțează doar în proporție de o treime deficitul de cont curent, față de jumătate anul trecut.
Excedentul de cont curent al Rusiei a ajuns la un nivel de peste trei ori mai mare față de anul trecut, pe fondul creșterii veniturilor din exporturile de energie, în timp ce importurile au scăzut, afectate de sancțiunile internaționale.
Deficitul de cont curent al Turciei va atinge în iunie un nivel record de 3,4 miliarde de dolari, iar până la sfârșitul anului va ajunge la peste 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care este accentuat de creșterea prețurilor energiei, potrivit unui sondaj efectuat de Reuters în rândul analiștilor.