Băncile au plătit cu mult peste majorarea dobânzii cheie pentru a atrage depunerile firmelor în februarie, arată datele publicate de Banca Națională a României. Dobânda la depozitele noi a sărit de 2,4% și ajuns la cel mai ridicat nivel de după septembrie 2014. Au crescut și dobânzile la credite, însă într-un ritm mai redus – ratele urmează să crească mai rapid începând cu aprilie, când vor fi actualizați indicatorii de referință pentru împrumuturile acordate populației.
Dobânzile au crescut pentru aproape toate tipurile de credite în noiembrie, potrivit datelor de la Banca Națională a României. S-au scumpit mai ales împrumuturile noi și cele în sold acordate firmelor, unde majorarea ROBOR a fost actualizată mai rapid. Din ianuarie se vor scumpi și creditele acordate populației ca urmare a majorării IRCC, în timp ce un salt mult mai important este așteptat din aprilie. Și încă nu au intrat creșterile de dobândă din partea BNR, care trebuie să prindă din urmă celelalte bănci centrale din regiune.
Dobânzile la credite au continuat să scadă în iulie pe toate categoriile. Deși dobânzile la depozite au crescut ușor, inflația tot mai mare și peste așteptări a dus ratele reale și mai adânc în teritoriul negativ.
Creditarea a accelerat substanțial în iulie atât pe segmentul populației, cât și pe cel al firmelor nefinanciare. Împrumuturile pentru locuințe în lei au avut cea mai mare creștere istorică, creditele de consum au înregistrat cel mai mare avans din ultimii doi ani, în timp ce împrumuturile acordate companiilor au avut cel mai rapid avans al soldului din ultimii 10 ani.
Depozitele la termen au plătit și mai puțin în iunie, rata medie de dobândă a coborât la 1%, cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani, în timp ce inflația a urcat. Au scăzut și dobânzile la credite la cel mai scăzut nivel de după toamna lui 2017.
Dobânzile la creditele noi pentru firme și cele pentru locuințe au scăzut în mai pentru a doua lună la rând, în timp ce ratele la împrumuturile de consum au crescut. Au scăzut din nou și dobânzile plătite la depozite, în timp ce inflația a crescut din nou și a ieșit din ținta BNR.
Dobânzile la creditele noi în lei acordate de către bănci pentru locuințe au scăzut în aprilie la cele mai mici rate de după toamna lui 2017. S-au ieftinit și creditele de consum la a doua cea mai mică rată din istorie, dar au scăzut și dobânzile la depozite, în condițiile în care inflația este așteptată să crească. Marja de câștig a băncilor a scăzut la un nou minim de după criza financiară din 2008-2009 și pune presiune pe veniturile băncilor.
Băncile au redus la cel mai redus nivel din ultimii trei ani dobânzile la depozite la începutul lui 2021, evoluție în răspăr față de cea a inflației, care a crescut peste așteptări. Rata medie de dobândă la creditele acordate firmelor a scăzut, de asemenea, în timp ce cea la împrumuturile noi acordate populației a crescut.
Guvernul a motivat introducerea taxei pe activele bancare calculate în funcție de rata Robor prin nevoia de a descuraja băncile să crească acest indicator, pentru a feri populația de scumpiri la credite. Coerența unei astfel de argumentări a fost pusă sub semnul întrebării de guvernatorul BNR, care a arătat că Guvernul poate remedia oricând, simplu, problemele legăturii dintre Robor și ratele la credite ale persoanelor fizice, eliminând-o pur și simplu din ordonanța de urgență care a impus-o în 2010. Isărescu va face mai multe propuneri Finanțelor în privința taxei pe active în Comitetul de Supraveghere Macroprudențială pe care-l va convoca în sesiune extraordinară, după ce BNR va aprofunda efectele ordonanței.
Creditele acordate populației și firmelor au scăzut cu 0,9% în ianuarie față de luna precedentă, după un declin de 0,2% în decembrie, însă s-au menținut pe plus față de prima lună a anului trecut, cu un avans de 0,9%, la 218 miliarde lei (48,4 miliarde euro), susținut exclusiv de împrumuturile în lei, arată datele Băncii Naționale a României (BNR) publicate joi.
BNR dorește ca băncile să crediteze mai mult companiile și IMM-urile, care au un impact mai mare în economie, și avertizează că va adopta din nou măsuri prudențiale dacă ritmul de creștere a creditului pentru populație trece de 30%, chiar dacă intermedierea financiară este la cel mai mic nivel din Europa.