Proprietarul recuperatorului ceh de credite APS, cu operațiuni în România, Martin Machoň, își vinde acțiunile la clubul de fotbal Rapid București, reprezentând un pachet de 49% către .Victor Angelescu care va deveni astfel proprietarul majoritar al clubului.
Împrumuturile programate de Ministerul Finanțelor la începutul săptămânii au atras puțină cerere de la investitori – o licitație a fost anulată. Randamentele au continuat să crească pe toate scadențele depășind maximele ultimului deceniu. România plătește în continuare cele mai mari dobânzi la datoria suverană din regiune, însă Ungaria a ajuns aproape la același nivel, în timp ce costurile Poloniei au crescut de aproape șase ori față de acum un an.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în valută de 259,5 milioane de euro pe piața internă la un randament mediu de 1,94% pe an, cel mai mare de după 2012 pentru un astfel de împrumut. Anul trecut guvernul încă împrumuta la dobânzi negative în euro.
Îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de de pragul de 50%, în ianuarie și februarie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul finanțelor pentru cele două luni. Depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea, presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
Decizia Băncii Naționale a României de a majora rata cheie s-a văzut imediat în piața financiară. Rata la depozitele interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a sărit imediat la 4%, în timp ce cotațiile ROBOR și-au continuat creșterea. Statul s-a împrumutat mai scump, costurile de finanțare revenind din nou pe creștere.
Începând de marți, Rusia nu își mai poate achita datoriile externe cu dolarii deținuți în băncile americane, a anunțat Departamentul Trezoreriei SUA.
Ministerul Finanțelor publice a împrumutat 222 de milioane de lei pe 14 ani la o dobândă de aproape 6,5% pe an. Este cel mai mare randament plătit pentru un împrumut de după 2012.
Rusia anunță că și-a plătit o primă tranșă de rambursare a unor obligațiuni și că a îndepărtat, imediat, posibilitatea unei intrări în incapacitate de plată (default), în pofida faptului că active ruse din străinătate au fost blocate prin sancțiuni impuse Moscovei de către Occident, din cauza invaziei Ucrainei, relatează AFP.
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie cu 2,826 miliarde euro, la 137,08 miliarde euro, de la 134,25 miliarde euro în decembrie 2021, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).
Cheltuielile guvernului cu dobânzile s-au majorat exponențial în ultimii trei ani, de la 11,6 miliarde de lei în 2019, la 17,46 miliarde de lei la finalul lui 2021. Pentru anul curent, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, estimează că vor depăși pragul de 20 de miliarde de lei.
Ministerul rus de Finanțe a anunțat că a aprobat o procedură temporară pentru achitarea datoriei în valută, dar a avertizat că aceste plăți vor fi făcute în ruble, dacă sancțiunile împiedică băncile să-și onoreze datoriile în moneda în care au fost emise, transmite Reuters.
Ministerul Finanțelor a redus programul de împrumuturi pentru luna martie de la 4,71 miliarde lei la 3,9 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Decizia vine în contextul unei cereri reduse a marilor investitori și a băncilor pentru datoria statului român. La ultimele cinci licitații, sumele propuse de investitori nu s-au ridicat nici măcar la nivelul pe care Finanțele au anunțat că îl vizau pentru licitațiile respective. De vină pentru această situație este, în bună măsură, războiul din Ucraina, care a scăzut apetitul marilor investitori pentru regiune, inclusiv pentru țări membre NATO și UE din estul Europei, cum este România.
Costul asigurării datoriei guvernamentale a Rusiei a urcat la un nou nivel record luni, după ce președintele Vladimir Putin a semnat un decret care îi permite să ramburseze creditorii străini în ruble, sporind îngrijorarea cu privire la perspectivele unor evenimente de incapacitate de plată pentru obligațiuni ruse în valoare de 33 miliarde de dolari.
Dobânzile pe termen lung plătite de România pentru finanțarea în lei și-au accelerat creșterea în contextul aversiunii la risc aduse de agresiunea rusească din Ucraina. Randamentele la 10 ani sunt de mai bine de două ori mai mari decât erau în urmă cu un an și au atins cel mai ridicat nivel al ultimilor 9 ani.
Măsurile menite să izoleze Rusia de sistemul financiar mondial în urma invaziei Ucrainei au înghețat, efectiv, valori mobiliare în valoare de peste 500 de miliarde de dolari.
Costul asigurării datoriei guvernamentale a Rusiei a atins un nivel record luni, după ce sancțiunile mai dure impuse țării au determinat Moscova să ia măsuri de urgență pentru a-și proteja sectorul financiar.
Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la turbulențe în piețele financiare internaționale. La București costurile de împrumut ale statului au crescut abrupt pe toate scadențele, mai ales pe termen mediu și lung și sunt foarte aproape de nivelurile înregistrate la vârful crizei COVID. O licitație a Ministerului de Finanțe a eșuat după ce ofertele au fost respinse ca urmare a dobânzilor prea ridicate.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) se situa, la finele primelor 11 luni din 2021, la 557,886 miliarde de lei, în urcare față de nivelul de 552,385 miliarde de lei consemnat în octombrie, conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor, pe baza metodologiei UE.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele 11 luni ale anului trecut un deficit de 15,31 miliarde de euro, comparativ cu 9,75 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020, a transmis Banca Centrală. În aceeași perioadă (ianuarie - noiembrie 2021), datoria externă totală a crescut cu 6,43 miliarde euro, iar investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 6,866 miliarde euro.
Ministerul Finanțelor a emis prima datorie din 2022 prin două serii de obligațiuni pe termen mediu și lung. După perioada de reducere a dobânzilor din luna decembrie, randamentele au început din nou să crească.
Randamentele titlurilor de stat în lei au scăzut consistent pentru prima oară în ultima jumătate de an, când fiecare licitație a Finanțelor a adus creșterea costurilor cu datoria publică.
Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 544 de milioane de lei la randamente în creștere puternică printr-o nouă emisiune de obligațiuni pe șapte ani și jumătate. Costurile de împrumut în lei ale celui mai solvabil debitor au crescut pe toate scadențele - au depășit nivelul de dinaintea crizei COVID precum și vârful din timpul guvernelor PSD și se apropie de pragurile de acum 8 ani, când dobânda cheie era însă mult mai ridicată.
Perioada dobânzilor mici s-a terminat pentru Ministerul Finanțelor înainte ca acest lucru să fie proclamat oficial și de banca centrală. Obligațiunile scadente în octombrie 2034 au fost adjudecate în piață la cel mai ridicat randament de când au fost lansate în circulație, depășind nivelul maxim anterior de la finele lui 2019.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 600 de milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2030. Costurile sunt în creștere marcantă față de licitațiile din lunile precedente.